Medicii refuza sa fie tratati ca „asistati social”

Ei cer sa li se recunoasca rolul pe care il au in societate si sa fie respectati si platiti ca atare, nu sa li se ofere locuinte sociale si mese gratuite, precum persoanelor defavorizate…

 

Peste 80% dintre studentii la medicina si rezidenti si-au manifestat dorinta de a pleca sa profeseze in strainatate, in conditiile in care la ora actuala, sistemul public de sanatate din Romania nu are nici jumatate din necesarul de specialisti. Salariul incomparabil mai mare, conditiile care li se ofera pentru a profesa in domeniul pentru care s-au pregatit si respectul cu care sunt tratati sunt tot atatea motive care-i determina mai ales pe tinerii absolventi de medicina sa ia drumul probegiei si sa-si paraseasca familia si prietenii.

Colegiul Medicilor din Bucuresti (CMMB) aduce si explicatia acestui fenomen, incontrolabil. CMMB avertizeaza ca „medicii nu au nevoie de cazare in locuinte sociale si mese  gratuit, ca persoanele defavorizate, ci de recunoasterera rolului pe care il au in societate”. Printr-o postare a Biroului Executiv al organizatiei profesionale, pe pagina oficiala, se respinge „orice sociere intre profesia medicala si nevoia de asistenta sociala” si se mentioneaza ca „medicii nu vor ajutoare, ci recunoasterea rolului pe care il au in societate, respectarea statutului pe care il are aceasta profesie in lumea civilizata”.

 

Guvernul a cerut administratiilor publice locale sa se implice mai mult in acordarea unor facilitati, daca vor sa-si pastreze medicii, iar multe dintre primariile si consiliile judetene care au in subordine unitati medicale cu paturi au oferit, in limita in care legislatia le-a permis, bani de cazare, de plata a utilitatilor, eventual masa gratis la spital. Consiliul Judetean Buzau, spre exemplu, pe langa investitiile majore in infrastructura pe care le-a facut si le are planificate, pentru imbunatatirea confortului pacientilor si desfasurarea actului medical in conditii mai bune, ofera, de aproape doi ani, medicilor care vin sa lucreze in Spitalul Judetan de Urgenta Buzau, 1000 de lei/luna in plus la salariu, pentru a-si plati chiria si utilitatile. Dar, din pacate, acest bonus nu a atras decat cativa dintre medocii de care cea mai mare unitate sanitara cu paturi din Buzau are nevoie.

Chiar zilele acestea se organizeaza concurs pentru ocuparea a 19 posturi de medici, dar numai sase candidati s-au inscris, iar asta este a „n”-a oara cand nu exista pretendenti pentru posturile oferite de spitalul buzoian, desi conducerea unitatii medicale impreuna cu medicii tineri care profeseaza aici si cu reprezentantii Consiliului Judetean au facut eforturi disperate pentru a atrage medicii tineri. Iar in unele sectii, cum sunt Unitatea de Primiri Urgente sau Oncologia, criza de specialisti este, deja, cronica.

 

Nici noua grila de salarizare a personalului bugetar, in care medicilor li s-a oferit o crestere salariala consistenta, nu este considerata de organizatiile profesionale suficienta pentru a opri exodul. CMMB sustine ca problemele cu care se confrunta medicii sunt cu atat mai grave in cazul rezidentilor si medicilor tineri si necesita o „rezolvare sistemica, la nivel national. Aceste probleme, care ii fac pe multi doctori sa plece in strainatate, nu pot fi rezolvate cu paleative, la nivelul autoritatilor locale, ori a managerilor de spital”, sustin reprezentantii medicilor.

„Cazarea in locuinte sociale, de catre primarie, sau oferirea unor mese gratuite la cantina, de catre spital, sunt forme de asistenta sociala pentru persoane defavorizate, nu solutii pentru a pastra in tara profesionisti cautati pe piata muncii din statele dezvoltate”, se accentueaza in comunicatul organizatiei profesionale.

Reprezentantii medicilor se intreaba, retoric, evident, daca este o solutie in cazul tinerilor medici locuinta sociala, oferita temporar de primarie, dupa 9-12 ani de studiu, in timp ce  industria, domeniul bancar sau comertul ofera tinerilor salarii decente, care le permit achizitionarea unei locuinte, dupa 3-5 ani de studiu. „Sa trimitem rezidentii la cantina, cu sufertasul, pentru a putea sa-si sustina familia?”

 

Colegiul Medicilor sustine ca experienta a demonstrat ca astfel de planuri sunt sortite esecului si ca singurele masuri care ar determina medicii tineri sa ramana in Romania ar fi „un venit decent, care sa le permita intretinerea familiei, inca de la intrarea in rezidentiat”, asa cum acestia au afirmat de fiecare data cand au fost intrebati. „Motivele migratiei medicale sunt nivelul scazut de salarizare, conditiile materiale din unitatile medicale, orele suplimentare de munca, nevoia de recunoastere si afirmare profesionala”, potrivit unui sondaj realizat de Fundatia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti in randul tinerilor care studiaza medicina, la nivel de facultate si rezidentiat.

Se mentioneaza chiar ca solutii similare s-au incercat si in anii 90, cand pentru a atrage medicii la sate, le-a fost oferita „cazare” gratuita pe durata contractului. „Cu un credit al Bancii Mondiale s-au construit sau renovat locuinte in curtea dispensarelor rurale, dar acestea au ramas goale, in ciuda acestui efort”, arata Colegiul Medicilor bucuresteni care in acest context, propune public Colegiului Medicilor din Romania consultari pe temele majore care intereseaza profesia medicala.

Ce-i drept, Colegiul National nu s-a prea implicat in sustinerea cauzei medicilor, dupa plecarea profesorului Vasile Astarastoae de la conducere.

 

Si mai concludent in sustinerea afirmatiilor CMMB este faptul ca astazi, Guvernul a atacat la Curtea Constitutionala modificarile aduse de Parlament legilor 95/2006 si 263/2004, prin care Ministerul Sanatatii si institutiile cu retea sanitara proprie pot acorda personalului medical stimulente lunare in limita a doua salarii brute pe tara, pe motiv ca nu a fost indicata si sursa de finantare.

„Guvernul a cerut luni, Curtii Constitutionale, exercitarea controlului de constitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si pentru modificarea si completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, adoptata de Parlament in 22 iunie 2016”, se arata in solicitarea Guvernului transmisa CCR.

Executivul sesiseaza faptul ca nu este indicata sursa de finantare si contesta prevederea potrivit careia ministerul Sanatatii, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie pot acorda personalului medical si de specialitate stimulente financiare lunare in limita a doua salarii minime brute pe tara. Pe de o parte, Executivul arata ca „incepand cu 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementata prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare si a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi, iar pe de alta parte se mentioneaza ca adoptarea acestor masuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei in 2017”.