21 septembrie – Ziua Mondială de Luptă împotriva Bolii Alzheimer
În fiecare an, Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer este marcată pentru a creşte gradul de conştientizare despre această boală şi pentru a contesta stigmatul care persistă în jurul bolii Alzheimer şi a tuturor tipurilor de demenţă.
La fiecare trei secunde, undeva în lume, apare un nou caz de demenţă. La nivel mondial există peste 55 de milioane de oameni afectaţi de aceste boli. În Europa sunt înregistrate, anual, între 14.000 și 15.000 de cazuri noi cu această patologie. Se estimează că, până în 2050, numărul celor afectați de Alzheimer va crește la peste 152 de milioane.
Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer, marcată anual în ziua de 21 septembrie, a fost lansată în 1994 de către Alzheimer’s Disease International (ADI). În contextul acestei zile, organizaţii şi persoane de pretutindeni se implică în sprijinirea temei campaniei, discută despre demenţă cu familia, prietenii şi colegii și organizează evenimente de sensibilizare, strângeri de fonduri etc, inclusiv pe reţelele de socializare. Campania Alzheimer din 2024 se desfășoară pe parcursul unei luni calendaristice, sub sloganul „E timpul să acţionăm asupra demenţei, e timpul să acţionăm asupra bolii Alzheimer” și se concentrează pe atitudinile faţă de demenţă, urmărind să înlăture stigmatizarea şi discriminarea care încă există în jurul acestei afecţiuni, subliniind în acelaşi timp paşii pozitivi întreprinşi de organizaţii şi guverne la nivel global pentru a dezvolta o societate mai prietenoasă faţă de persoanele care suferă de demenţă.
Societatea Română Alzheimer atrage atenția că 80% din publicul general și 65% dintre profesioniștii din domeniul medical consideră că demența este o parte normală a îmbătrânirii, mai degrabă decât o afecțiune medicală. În același timp, 88% dintre persoanele care trăiesc cu demență spun că au experimentat discriminare, iar din această cauză, 31% dintre persoanele care trăiesc cu demență evită situațiile sociale, fiind îngrijorate de reacțiile celorlalți. „Aceste date sunt detaliate în Raportul Mondial Alzheimer: Schimbări globale în atitudinile față de demență 2024, realizat de Alzheimer’s Disease International (ADI) în colaborare cu London School of Economics and Political Science (LSE), și publicat pe 20 septembrie, înainte de Ziua Mondială Alzheimer”, precizează Societatea Română Alzheimer.
Raportul Mondial Alzheimer aprofundează percepţiile actuale asupra demenţei, de către persoanele care trăiesc cu această afecţiune și de către cele care trăiesc în jurul acestora şi intră în contact direct cu astfel de pacienţi, precum familii, îngrijitorii, practicienii din domeniul sănătăţii şi publicul larg. Pentru schimbarea acestor percepţii şi creşterea cunoştinţelor despre Alzheimer şi demenţă, campaniile de conştientizare, precum „luna mondială Alzheimer” (luna septembrie a fiecărui an), sunt extrem de importante.
Pentru a marca Ziua Alzheimer, Societatea Română de Alzheimer organizează, pe 21 septembrie, la București, un marș cu tema Manifest pentru Sănătatea Creierului, pe calea Victoriei, de la Ateneu până la Guvern, cu scopul de a arăta că stigmatizarea din jurul demenței este reală și trebuie abordată în consecință. Manifestarea este cu atât mai importantă cu cât în țara noastră nu este încă recunoscut faptul că demența reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie națională privind această afecțiune.
Pentru a-și exprima solidaritatea, empatia și sprijinul față de persoanele afectate de demență, o problemă globală în creștere rapidă, instituțiile și agenții economici sunt invitați să adauge „un pic de mov” pentru a face mediul mai prietenos cu demența, să comunice clienților și angajaților că le pasă de societate se implică activ în comunitate, iar publicul larg este invitat să distribuie mesajele Zilei Mondiale Alzheimer pe rețelele de socializare.
Spitalele de psihiatrie din țară s-au alăturat inițiativei, prin organizarea unor activități recreative, de stimulare cognitivă și senzorială dedicate pacienților internați cu această afecțiune și prin promovarea participării la manifestul organizat de Societatea Română de Alzheimer, „atât în contextul manifestărilor internaționale specifice lunii Alzheimer, cât și ca o preocupare permanentă de îmbunătățire a calității vieții pacienților cu demență, de reducere a stigmatizării și de informare constantă a populației despre ce înseamnă această maladie și impactul ei asupra celor implicați. Ca la orice altă boală, este important să fie recunoscută la timp, iar cei apropiați și medicul de familie au rolul de bază. Recunoscută de timpuriu evoluția bolii poate fi încetinită. Potrivit unor studii recente, realizate de instituții internaționale prestigioase, s-au identificat mai mulți factori de risc care pot fi modificați printr-un stil de viață sănătos și astfel se previne sau cel puțin întârzie instalarea bolii”, a explicat dr. Alina Ungureanu, medic primar psihiatrie, director medical al Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca.
Medicii psihiatri atrag atenția asuprta necesității informării corecte și din surse credibile despre boala Alzheimer, despre „factorili de risc și despre prevenția bolii. Există rezultate încurajatoare ale unor studii realizate de instituții internaționale prestigioase, care arată că, din fericire, mulți factori de risc pot fi modificaţi prin obiceiuri sănătoase și un stil de viaţă adecvat. Mai mult, este important să se conștientizeze importanța unui screening eficient al bolii Alzheimer, punând accentul pe depistarea cazurilor în faze incipiente, dar și asupra importanței unui diagnostic timpuriu al bolii Alzheimer, care ajută la familiarizarea cu primele semne ale acestei afectiuni”, completează dr. Ungureanu.
În seara zilei de 21 septembrie, 9 cladiri (6 în București și 3 în Cluj-Napoca) sunt iluminate în mov, culoarea simbol a acestei maladii, un simbol al speranței, curajului și solidarității, culoarea care aduce laolaltă comunitățile, încurajează conștientizarea și ne amintește că suntem uniți în această luptă.
În 2024, ADI revizuiește sondajul din 2019, pentru a vedea schimbările în atitudinea faţă de demenţă, la nivel global. Creșterea gradului de conştientizare şi o înţelegere mai bună a bolii este importantă pentru a contesta miturile şi concepţiile greşite care înconjoară această afecţiune. Demenţa este un termen umbrelă pentru o gamă largă de simptome care sunt cauzate de tulburări ce afectează creierul şi impactul acestora asupra memoriei, gândirii, comportamentului şi emoţiilor. Cea mai frecventă este boala Alzheimer, care afectează 50-60% dintre persoanele cu demenţă. Această afecţiune a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de medicul german Alois Alzheimer. Alte tipuri de demenţă includ demenţa vasculară, demenţa cu corp Lewy şi demenţa fronto-temporală.
Deși Demenţa este principala cauză de dizabilitate şi dependenţă în rândul vârstnicilor, ea poate afecta uneori şi persoanele sub 65 de ani, formă cunoscută sub numele de demenţă cu debut tânăr. Evoluţia bolii face ca cei afectaţi să nu se mai poată îngriji singuri, având nevoie de ajutor în toate aspectele vieţii de zi cu zi.
Potrivit World Alzheimer Report 2022, ADI estimează că 75% dintre persoanele cu demenţă nu sunt diagnosticate, iar această rată ar putea fi chiar de până la 90% în ţări cu venituri mici şi medii. În prezent, nu există un tratament curabil, există tratamente pentru simptomele asociate altor boli şi au fost create diverse forme de sprijin şi îngrijire post-diagnostic pentru persoanele care trăiesc cu demenţă, precum şi pentru familiile şi îngrijitorii acestora.
Alzheimer’s Disease International (ADI) – Federaţia internaţională a asociaţiilor de Alzheimer şi demenţă din întreaga lume, fondată în 1984, cuprinde în prezent 105 de asociaţii axate pe bolile de demenţă şi Alzheimer și are statut consultativ pe lângă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, din 2012. Întreaga sa activitate este orientată spre îmbunătăţirea calității vieţii persoanelor afectate de această maladie şi a familiilor acestora, dar şi spre a pune capăt bolii Alzheimer şi a tuturor celorlalte forme de demenţă, prin accelerarea cercetării globale, reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi depistarea precoce a bolii şi prin maximizarea îngrijirii şi asigurarea unei asistenţe de calitate celor bolnavi, așa cum precizează www.alzint.org.
Sursa foto: Societatea Romaână Alzheimer
