25 de milioane de lei în plus pentru centrele de permanenţă
Banii provin din fondul de rezervă al Guvernului și vor fi folosiți pentru a asigura funcționarea acestor structuri medicale a căror activitate va fi reevaluată și reglementată după noi norme.
Consiliul de Administraţie al CNAS a aprobat, în şedinţa de marți, modul de distribuire a sumei suplimentare de 25,1 milioane de lei alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului, printr-o Ordonanţă de Urgenţă (nr. 57/2018), pentru finanţarea activităţii centrelor de permanenţă, anună CNAS, printr-un comunicat.
„Totodată, Consiliul de Administraţie a analizat activitatea centrelor de permanenţă şi a concluzionat că este necesară o evaluare detaliată a acesteia, dar şi modificarea cadrului normativ existent care reglementează funcţionarea unităţilor sanitare respective”, se menționează în comunicatul amintit.
La ora actuală, în întreaga ţară sunt constituite 352 centre de permanenţă, iar alte 27 și-au exprimat intenția de a fi finanţate de casele de asigurări de sănătate. Finanţarea acestor centre este asigurată prin plata orelor lucrate de fiecare din medicii de familie respectivi printr-un contract suplimentar celui încheiat de cabinetul de medicină primară cu casa de asigurări de sănătate.
În județul Buzău funcționează trei centre de permanență, în Berca, Vernești și Vintilă Vodă. Cel mai vechi dintre acestea este Centrul de permanență de la Vernești, înființat, în anul 2011, care funcționează cu 6 medici și 6 asistente medicale și deservește două localități cu o populație de 14.100 de locuitori.
Urmează centrul de la Vintilă Vodă, înființat în 2012, în cadrul căruia 7 medici de familie și 7 asistente medicale asigură permanența pentru 6 localități, cu 18.863 de locuitori.
Centrul de permanență de la Berca, înființat în 2013, funcționează cu 5 medici și 5 asistente medicale care asigură servicii medicale noapte, în weekend și în sărbătorile legale pentru locuitorii a 5 localități, cu 14.531 de locuitori.
În municipiile Buzău și Râmnicu Sărat, unde se resimte acut lipsa unor astfel de centre, nu există nicio astfel de structură, așa că persoanele care au o problemă de sănătate care s-ar putea rezolva ambulatoriu merg direct la camerele de gardă ale spitalelor.
Razvan Vulcanescu
Conform legislaţiei în vigoare, centrele de permanenţă sunt o formă de organizare a activităţii medicale fără personalitate juridică, destinată asigurării continuităţii asistenţei primare în afara orelor de program ale cabinetelor de medicină de familie. Rolul acestor centre este, pe de o parte, de a oferi asistenţă medicală în proximitate în timpul nopţii şi al zilelor nelucrătoare, iar pe de altă parte de a degreva unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor de cazurile uşoare.
„Ne interesează ca centrele de permanenţă să joace un rol semnificativ în acordarea asistenţei medicale către cei aflaţi în suferinţă. Există numeroase cazuri în care este necesară acordarea de asistenţă medicală în afara programului de lucru al cabinetelor de medicină de familie, fără însă ca aceste cazuri să necesite nici nivelul de competenţă şi nici aparatura existentă într-o unitate de primiri urgenţe a unui spital. Aceste cazuri trebuie rezolvate la nivelul centrelor de permanenţă, astfel ca unităţile de primiri urgenţe să fie degrevate şi să se poată ocupa doar de cazurile grave” – a declarat preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, în cursul şedinţei Consiliului de Administraţie al CNAS.
