Sărbătorim Înălțarea Domnului, ne comemorăm eroii și se sfințesc plantele de leac

La 40 de zile de la Învierea Domnului, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sa la Cer, iar românii își comemorează eroii căzuți la datorie în războaiele pentru apărarea patriei sau în teatrele de operații. Tot în această zi, conform tradiției, se sfințesc plantele de leac.     

 

Înălțarea Domnului Iisus Hristos la cer este sărbătorită anul acesta, de către creștinii ortodocși, pe 13 iunie, când se împlinesc 40 de zile de la Sărbătoarea Învierii. Potrivit Apostolilor, în cele 40 de zile după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor Săi şi i-a încredinţat că el este Mântuitorul cel Înviat, iar la sfârşitul acestei perioade S-a arătat pentru ultima dată și le-a promis trimiterea Duhului Sfânt, după care, pe muntele Măslinilor de la marginea Ierusalimului, Mântuitorul Hristos S-a Înălţat la cer, sub privirile lor și a doi îngeri.

Înălţarea Domnului este momentul în care Omul-Dumnezeu se întoarce la principiul său, după ce şi-a îndeplinit misiunea în lume, închizând cercul pe care Isus însuşi îl rezumă spunând: „Am ieşit de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi mă duc la Tatăl”.

În micuţa capelă rotundă de pe Muntele Măslinilor, loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani, se păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos.

 

În ziua Înălţării Domnului, românii celebrează şi Ziua Eroilor. În toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora se fac praznice de pomenire. În amintirea lor au loc evenimente militare și civile, se trag clopotele, se comemorează eroii neamului și se face parastas pentru ei.

Potrivit Patriarhiei Române, pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920 și a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare bisericească naţională. Catedrala Națională din București este dedicată memoriei tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea, Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Pentru această zi se înroșesc ouă, la fel ca pentru Paști, iar comportamentul creștinilor trebuie să fie ca cel pe care îl avem în ziua de Înviere. În această zi, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat” și răspund „Adevărat S-a Înălțat”.

 

În semn de recunoștință pentru eroii patriei care au căzut în Primul Război Mondial, autoritățile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1693/ 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată „cu mare fast religios, școlar, militar și naționalׅ“, în Ziua Înălțării Domnului.

Prin Legea 48/ 30 mai 1995 s-a reînnodat tradiția interbelică a sărbătoririi Zilei Eroilor, iar prin Legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, această zi a fost proclamată sărbătoare națională a românilor, în cea de-a 40-a zi după Paști, în Ziua Înălțării Domnului, potrivit tradiției românești.

Începând cu anul 1877, România a participat la confruntări militare majore, desfășurate pe teritoriul național și în afara acestuia – Războiul de Independență, Al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și, după 1990, la misiunile din teatrele de operații din Balcanii de Vest, Afganistan și Irak.

La fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei creştine, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

 

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în marile garnizoane din țară, precum și la mausoleele eroilor și la cimitirele și parcelele de onoare au loc ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor, în cadrul cărora „vor fi rostite simbolic numele eroilor poporului român căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni executate în teatrele de operații”.

În București, la ora 12.00, se vor depune coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, Monumentul eroilor militari  din Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”), la Cimitirul Militar Ghencea și la Cimitirul Eroilor Revoluției.

La ora 21.00 are loc un concert de muzică militară în Piața Tricolorului din fața Palatului Cercului Militar Național, urmat de retragerea cu torțe.

La ora 23.00, studenți ai Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I”, reprezentanți ai MApN și ai Asociației O.N.O.R. vor aprinde candele și vor depune flori la mormintele eroilor din Cimitirul Ghencea.

 

Garnizoana Buzău, în parteneriat cu Instituția Prefectului, Consiliul Județean, Primăria Buzău, Fundaţia „Sfântul Sava de la Buzău”, Inspectoratul Şcolar, Inspectoratul de Poliție Județean și Fundaţia „Mareşal  Alexandru Averescu” organizează joi, 13 iunie, ceremonii militare și religioase dedicate ZileiEroilor, după următorul program:

– ora 12.00: la „DomulCentral” în Cimitirul Eroilor din municipiul Buzău se va organiza o ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane și jerbe de flori;

– ora 13.45: la bustul Generalului Ștefan Gușă din localitatea Spătaru va avea loc o ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane și jerbe de flori;

– ora 15.30: la Monumentul Eroilor căzuți în Teatrele de Operații, din comuna Merei, sat Dealul Viei, se va organiza ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane și jerbe de flori;

– ora 21.30: la mormintele eroilor din Cimitirul Eroilor vor fi depuse candele aprinse și flori.

În lăcașele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se va păstra un moment de reculegere pentru eroii patriei.

 

Potrivit tradiției, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit cum S-a Înălţat Domnul Iisus la Cer.

Imaginea aproape mitică a lui Ispas, creată de popor, s-a conjugat frumos cu semnificația creștină a zilei dedicate Înălțării Domnului, care te invită să descoperi bunătatea, armonia și bucuria universului în care trăiești.

Și pentru că Ispas era întruchiparea unor valori morale atât de importante precum bunătatea, cumsecădenia și hărnicia și era mereu vesel, se crede că în această zi e bine ca oamenii să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. În „crucea zilei” (la amiază) cei apropiați se strâng laolaltă, stau împreună la masă și se bucură, făcând ca întregul mediu, natura, oamenii, vecinii, neamurile să aibă relații foarte frumoase și armonioase.

 

Tradiția ne spune că Ziua Înălțării Domnului este asociată și cu „Paștele cailor”. Se crede că doar la Ispas mănâncă și ei timp de un ceas și se vor sătura, fiind astfel blestemați de Maica Fecioară pentru că „numai rele au făcut când s-a născut pruncul Iisus”. Paștele Cailor este, în tradiția populară, și data la care se fac înțelegeri între partenerii unor activități/servicii viitoare. Pe vremuri, doar la Sfântul Gherghe sau la Ispas se tocmeau oamenii pentru paza turmelor, a holdelor cu semănături (paznicii de câmp) și se făceau diverse înțelegeri între gospodari.

Tot de Ispas, mai ales în Transilvania, se sfințesc holdele, pentru a fi protejate de urgiile climaterice și dăunători. Se crede că orice ai semăna după Înălțarea Domnului nu va avea rod. Și în celalalte zone există obiceiuri și practici de protecție a oamenilor, animalelor și recoltelor viitoare prin care se celebrează triumful vegetal.

Se crede că cine moare de Ispas nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai.

 

În această zi se sfințesc plantele de leac, se bat vitele cu leuștean și se decorează casele cu frunze de paltin sau de nuc. Se spune că oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că şi Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri, iar astfel vor fi feriți de boli și vor avea noroc tot anul.

În alte zone se împarte orez cu lapte pudrat cu scorțișoară, pus pe frunze de nuc, iar oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Și vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi păzite de vrăjitorii. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac, leuşteanul, paltinul şi alunul.

La Înălţarea Domnului, în unele zone se țin Moşii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean și împart mai ouă roșii, pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu, aceasta fiind este ultima zi când se pot mânca ouă roșii.

De Înălțarea Domnului nu se spală, nu se coase, nu se calcă și nu se face curățenie. Nu este bine să te cerți, nu se dau împrumut bani și nici nu înstrăinează obiecte din casă. Nu se aprinde focul în casă și nu se dă sare din casă ca să nu sece laptele vacilor.