Știi și câștigi sănătate: Profesii riscante
Fiecare profesie are avantajele dar și riscurile ei, iar unele dintre ele ies în evidență prin riscurile de producere a accidentelor, stresul și presiunea constante pe care le exercită asupra angajatului. Multe dintre aceste locuri de muncă vin la pachet cu sporuri pentru stres și pericole, cu ajutorul de handicap în cazul nefericit al producerii unui accident și cu beneficii care să compenseze riscurile la care angajații sunt expuși în fiecare zi, iar cei care practică aceste profesii își asumă aceste riscuri chiar de la angajare.
Piloții și personal de bord, cascadorii, marinarii, miliarii, jurnaliștii, minerii, pompierii, jandarmii, politiștii, bodyguarzii, geniștii, șoferii, tăietorii de lemne, constructorii la înălțime, alpiniștii utiliari, lucrătorii pe platformele petroliere, angajații în industria de apărare, salariații din metalurgie au un grad mai mare de risc de a suferi accidente la locul de muncă sau de a se alege cu o îmbolnăvire profesională față de alte domenii în care acest risc este mult mai mic, potrivit unei clasificări a Inspecției Muncii.
Pompierii reprezintă una dintre categoriile expuse la un grad uriaș de risc, iar asta nu numai din cauza incendiilor pe care trebuie să le stingă în fiecare zi, ci și a gazelor periculoase eliberate în aceste incendii. De asemenea, nivelul de stres este extrem de ridicat și este asociat cu afecțiuni cardiace, pentru că orice pompier este obligat să ia decizii rapide și corecte în condiții extreme. Marea majoritate a pompierilor suferă de boli respiratorii grave, pe care le-au „dobândit” într-un loc de muncă periculos, dar onorabil.
Miliarii și politistii riscă și ei să moară la datorie. Prezența militarilor români în teatrele de operațiuni NATO este lăudată la nivel internațional, dar acest lucru nu ascunde riscurile la care soldații sunt deseori supuși. Cu toate acestea, doar 3,3 din 100.000 dintre cei care lucrează în armată suferă accidente fatale la locul de muncă. La fel de periculoasă este profesia de jurnalist, mai ales pentru cei specializați în investigații și evenimente, aceștia asumându-și riscul să fie primii la epicentrul evenimentelor, în care emoțiile sunt încordate până la limită, iar în jurnalismul militar pot fi răpiți, capturați sau chiar uciși.
Rata accidentelor fatale la locul de muncă pentru piloţi şi inginerii de zbor este de 57,1 la 100.000, în timp ce pentru angajaţii din industria pescuitului prevalenţa se ridică la 200. În plus, pe lângă stresul extrem de ridicat la care sunt expuși, probabilitatea de a dezvolta melanom este mare în cazul piloților și însoțitorilor de zbor, care petrec mult timp la altitudine mare, unde proprietățile de protecție ale atmosferei sunt reduse, iar radiațiile solare cresc riscul de cancer de piele.
Munca în domeniul construcțiilor are un risc ridicat de producere a accidentelor, fiind dintre cele mai periculoase din România. Condițiile grele de muncă, protecția limitată în anumite cazuri și faptul că locul de muncă implică utilaje grele și materiale de construcții periculoase constituie un mediu de lucru extrem de riscant.
Speranța de viață a electricienilor, inginerilor mecanici, manipulanților de conducte și instalații de plumb poate fi redusă semnificativ. Pericolul este asociat cu azbestul, care provoacă cancer pulmonar. În anii șaptezeci, acest material era utilizat pe scară largă în construcții. Viața poate fi scurtată din cauza bolilor pulmonare la cei care lucrează cu marmură sau cu ciment. Prin inhalarea prafului de siliciu, oamenii sunt expuși riscului de a dezvolta silicoză. Muncitorii întreprinderilor de construcții și lucrătorii atelierelor în care sunt produse ceramice prezintă aceleași pericole.
Muncitorii care lucrează cu obiecte ascuțite riscă să se rănească. Tăietorii de diamante, de exemplu, pot avea probleme din cauza durerii în cot, la propriu. Cu dureri musculare și ale oaselor se confrună și tăietorii de lemne, lucrătorii din sectorul hotelier, telefonistele, ceasornicarii, mecanicii, sportivii.
Meseria de fermier este considerată deosebit riscantă. Conform Departamentului pentru Muncă din Statele Unite, rata accidentelor fatale pentru fermieri este de 38,5 la 100.000de muncitori, în comparaţie cu 4,4 pentru pompieri sau 13,7 pentru poliţişti.
Alpiniștii utiliari care scapă de căzăturile de la înălțime se pot alege în timp cu tulburări musculo-scheletale cauzate de suprasoliciare. De aceea în cazul lor, la fel ca în cazul altor locuri de muncă ce prezintă un grad ridicat de risc, alpiniștii utilitari nu pot profesa decât dacă au trecut cu bine un test psihologic și unul fizic, pentru a arăta că pot fi 100% apți pentru o asemenea provocare.
Nici cei care sau prea mult la calculator nu scapă de afecțiuni cu care se aleg în urma profesiei alese. Monitorul computer duce la o suprasoliciare vizuală, iar persoanele care îl folosesc un timp îndelungt sunt expuse unor radiații. Un studiu realizat în Franța arată că este necesară o adapare a mobilierului de birou la satura persoanei care îl folosește pentru a se evita anumite probleme de sănătate.
Pentru că majoritatea minerilor din România încă lucrează în mine foarte vechi, riscurile sunt pentru ei foarte mari. Există atât un risc de surpare, cât și riscul ca echipamentele importante să nu mai funcționeze la 100% din capacitate. De asemenea, meseria de miner este deseori considerată extrem de periculoasă pentru sănătatea celor care lucrează sub pământ, din cauza calității aerului.
Nici medicii sau asistentele nu au imuniate. Pe lângă faptul că profesia lor este una dintre cele mai stresante, există cazuri în care chirurgii au contracat tot felul de boli în timpul unor intervenții, între care cele mai grave sunt hepatitele și SIDA. Din neglijență sau din cauza ghinionului, unii medici s-au înțepat ori s-au tăiat în timpul unor operații și au luat astfel virusuri dintre cele mai periculoase. De semenea, activitatea anatomopatologilor este asociată cu riscul dezvoltării tumorilor cerebrale și leucemiei, din cauza interacțiunii prelungite cu formolul, o substanță cacerigenă.
Profesorii din țara noastră se pot îmbolnăvi din cauza cretei utilizate pentru a scrie pe tablă, al cărei praf le afectează căile respiratorii și plămânii.
De boli profesionale nu scapă nici frizerii, croitorii sau gunoierii care, pe lângă problemele de natură dermatologică se pot îmbolnăvi de astm, bronșită cronică sau pot face emfizem pulmonar. Gunoierii, pe lângă faptul că au o meserie murdară la propriu, sunt în pericol și din cauza bolilor pe care le pot conacta de la deșeurile pe care le manevrează.
În timpul pandemiei, cele mai riscante locuri de muncă au fost considerate cele din domeniul medical, educație, horeca, pompieri sau transport în comun a căror muncă presupune contactul cu persoane necunoscute și cu obiecte atinse de acestea.
Medicii stomatologi, urgentiștii, chirurgii, specialiștii în boli infecțioase și cei de la Terapie intensivă, precum și asistenții medicali din aceste domenii au fost cotați cu cel mai mare scor de risc de contractare a coronavirusului, întrucât petrec perioade îndelungate de timp în imediata apropiere a pacienţilor şi efectuează proceduri prin care se transmite mult mai ușor virusul. Și medicii de familie prezintă un risc ridicat de a contacta COVID-19, aceștia fiind primul contact pentru majoritatea persoanelor suspectate că ar putea avea virusul, în special în zonele cu capacităţi de testare limitate. Aceleași riscuri sunt asumate și de asistenții medicali, fie că este vorba de saloanele de terapie intensivă, fie în alte secţii ale spitalelor.
Potrivit Ministerului Muncii, orice angajat este asiguraț pentru accidente de muncă și boli profesionale prin sistemul de asigurari sociale, garantat de stat, care cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a salariaților împotriva diminuării sau pierderii capacității de muncă și decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are ca țintă prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; reabilitarea medicală şi socioprofesională a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora; acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevăzute de lege.
Riscurile asigurate în condiţiile Legii nr. 346/2002 sunt accidentele al cărui caracter de muncă este declarat, confirmat/avizat ca accident de muncă de către inspectoratele teritoriale de muncă, respectiv Inspecția muncii, precum și bolile profesionale declarate de către direcțiile de sănătate publică, în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 și ale H.G. nr. 1425/2006.
