Înălțarea Domnului, ziua în care plantele de leac sunt sfințite

Înălțarea Domnului se celebrează întodeauna într-o zi de joi, la 40 de zile de la Învierea Sa. În această zi, creștnii spun „Hristos s-a Înălţat!” şi răspund „Adevărat s-a Înălţat!”.

 

Înălțarea Domnului Iisus Hristos la cer este sărbătorită anul acesta, de către creștinii ortodocși, pe 25 mai, în timp ce la catolicii au sărbătorit Înălțarea pe 18 mai, această sărbătoare fiind celebrată după 40 de zile de Sărbătoarea Învierii. Potrivit Apostolilor, în cele 40 de zile după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că el este Mântuitorul cel Înviat. La sfârşitul acestei perioade S-a arătat pentru ultima dată ucenicilor Săi și le-a promis trimiterea Duhului Sfânt, iar la marginea Ierusalimului, pe muntele Măslinilor, Mântuitorul Hristos S-a Înălţat la cer, sub privirile lor și a doi îngeri.

Glorioasa Înălţare a Domnului este momentul în care Omul-Dumnezeu se întoarce la principiul său, după ce şi-a îndeplinit misiunea în lume, închizând cercul pe care Isus însuşi îl rezumă spunând: „Am ieşit de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi mă duc la Tatăl”.

În micuţa capelă rotundă de pe Muntele Măslinilor, loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani, se păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos.

 

Cu prilejul sărbătorii Înălţării Domnului, românii celebrează şi Ziua Eroilor. În toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora se fac praznice de pomenire. În amintirea lor au loc evenimente militare și civile, se trag clopotele, se comemorează eroii neamului și se face parastas pentru ei.

Potrivit Patriarhiei Române, pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920 și a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească, iar Catedrala Națională din București este dedicată memoriei tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea hram Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Pentru această zi se înroșesc ouă, la fel ca pentru Paști, iar comportamentul creștinilor trebuie să fie ca cel pe care îl avem în ziua de Înviere.

 

În semn de recunoștință pentru eroii patriei care au căzut în Primul Război Mondial, autoritățile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1693/ 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată „cu mare fast religios, școlar, militar și naționalׅ“, în Ziua Înălțării Domnului.

Prin Legea nr. 48/ 30 mai 1995, privind proclamarea Zilei Eroilor, s-a reînnodat tradiția interbelică a sărbătoririi Zilei Eroilor, iar ulterior, prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, Ziua Eroilor a fost proclamată sărbătoare națională a poporului român, în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, Ziua Înălțării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiției românești.

România a participat, începând cu anul 1877, la confruntări militare majore, desfășurate pe teritoriul național și în afara acestuia – Războiul de Independență, Al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și, după 1990, la misiunile din teatrele de operații din Balcanii de Vest, Afganistan și Irak.

La fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei creştine, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

 

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în marile garnizoane din țară, precum și la mausoleele eroilor și la cimitirele și parcelele de onoare au loc ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor, în cadrul cărora „vor fi rostite simbolic nume ale eroilor poporului român căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni executate în teatrele de operații”.

Președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, participă la ceremonia militară și religioasă organizată la Monumentul Eroilor din Pădurea Dumbrava, din Sibiu, iar la ceremonia organizată la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, în București, este prezent secretarul de stat Eduard Bachide.

La Buzău, eroii neamului sunt comemorați de militarii activi și în rezervă și de autoritățile locale, în cadrul unei manifestări care are loc la prânz, la Cimitirul Eroilor, iar la eveniment și-au anunțat prezența și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

 

Autoritățile administrației publice locale organizează, la rândul lor, cu sprijinul și participarea garnizoanelor militare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și al altor organizații neguvernamentale, ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori, în principal la marile mausolee ale eroilor, precum și la cimitirele și parcelele de onoare, în care vor fi, de asemenea, rostite numele celor căzuți la datorie.

În toate lăcașele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei.

De asemenea, cercurile și bibliotecile militare organizează manifestări evocatoare dedicate „Zilei Eroilor”, simpozioane, întâlniri cu istorici sau cu veterani de război, vizite la muzee și monumente comemorative și expoziții de carte.

 

Potrivit tradiției, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit cum s-a înălţat Domnul Iisus la Cer.

Ispas era om de vază, înțelept și sfătos, știa să găsească răspuns la dilemele sufletului, dar mai ales la problemele care frământă mintea oamenilor pentru soluționarea activităților zilnice, dar și a celor de perspectivă.

Imaginea aproape mitică a lui Ispas, creată de popor, s-a conjugat frumos cu semnificația creștină a zilei dedicate Înălțării Domnului. Este sărbătoarea care te invită să descoperi bunătatea, armonia și bucuria universului în care trăiești. Și pentru că Ispas era întruchiparea unor valori morale atât de importante precum bunătatea, cumsecădenia și hărnicia și era mereu vesel, se crede că în această zi e bine ca oamenii să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. În „crucea zilei” (la amiază) se strâng laolaltă cei apropiați, stau împreună la masă și se bucură, făcând ca întregul mediu, natura, oamenii, vecinii, neamurile să aibă relații foarte frumoase și armonioase.

 

Tradiția ne spune că Ziua Înălțării Domnului este asociată și cu „Paștele cailor”. Se crede că doar la Ispas mănâncă și ei timp de un ceas și se vor sătura, astfel fiind blestemați de Maica Fecioară pentru că „numai rele au făcut când s-a născut pruncul Iisus”. Paștele Cailor este, în tradiția populară, și data la care se fac înțelegeri între partenerii unor activități/servicii viitoare. Pe vremuri, doar la Sfântul Gherghe sau la Ispas se  tocmeau oamenii pentru paza turmelor, a holdelor cu semănături (paznicii de câmp) și se făceau diverse înțelegeri între gospodari.

Tot de Ispas, mai ales în Transilvania, se sfințesc holdele, pentru a fi protejate de urgiile climaterice și dăunători. Se crede că orice ai semăna după Înălțarea Domnului nu va avea rod. Și în celalalte zone există alte obiceiuri și practici de protecție a oamenilor, animalelor și recoltelor viitoare prin care se celebrează triumful vegetal.

Se crede că cine moare de Ispas nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai.

 

În această zi se sfințesc plantele de leac, se bat vitele cu leuștean și se decorează casele cu frunze de paltin. Se spune că oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că şi Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri și se crede că astfel sunt feriți de boli și au noroc tot anul. În alte zone se împarte orez cu lapte pudrat cu scorțișoară, pus pe frunze de nuc. Oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Și vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi păzite de vrăjitorii. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac, leuşteanul, paltinul şi alunul.

La Înălţarea Domnului, în unele zone se țin Moşii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean și se împart mai ouă roșii, pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu, aceasta fiind este ultima zi când se pot mânca ouă roșii.

De Înălțarea Domnului nu se spală, nu se coase, nu se calcă și nu se face curățenie. Nu este bine să te cerți, nu se dau împrumut bani și nici nu înstrăinează obiecte din casă. Nu se aprinde focul în casă și nu se dă sare din casă ca să nu sece laptele vacilor.