Apneea în somn, o tulburare frecventă care netratată poate duce la boli grave
Buzoienii se pot trata acum, de această afecțiune, și în cabinetul de Chirurgie generală din Ambulatoriul Spitalului Județean Buzău, unde aproape 40 de pacienți au fost diagnosticați și tratați în ultimele două luni, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.
Apneea în somn reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, iar specialiștii atrag atenția că deși este cea mai frecventă tulburare de somn, este subdiagnosticată, iar efectele lipsei tratamentului pot fi foarte serioase. Prevalența sindromului de apnee în somn este la fel de mare ca aceea a diabetului zaharat sau a astmului, 4% din populația generală confruntându-se cu această afecțiune. În cazul bărbaților cu vârste cuprinse între 40-60 de ani, incidența ajunge la 9%.
Sindromul de apnee în somn (SAS) se manifestă prin pauze sau limitări ale respirației care limitează cantitatea de oxigen care ajunge la creier, iar insuficienta oxigenare a sângelui are repercusiuni la nivelul tuturor organelor şi sistemelor organismului. Absența depistării precoce a bolii și a terapiei specifice atrage în timp complicații cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări de ritm, hipertensiune arterială rezistentă la tratament), neurologice (accidente vasculare cerebrale), respiratorii (insuficiențe respiratorii, complicarea astmului bronșic sau a BPOC), diabet zaharat, tulburări erectile, impotență, sindrom metabolic etc. De aceea, diagnosticarea și tratarea apneei reprezintă pași importanți în reechilibrarea organismului.
Ce este apneea în somn?
Dr. Oana Goidescu, medic primar chirurgie generală, cu competenţă în somnologie, de la Spitalul Județean de Urgență Buzău, ne spune ce este amneea în somn, de ce apare, care sunt simptomele de care trebuie să ținem cont și cum poate fi tratată, într-un material informativ realizat de Biroul de presă al unității medicale.
Somnul este un proces fiziologic reversibil prin care starea de conștiență este suprimată temporar, fiind caracterizat prin repaus motor, întreruperea activității psihice conștiente, lipsa de receptivitate la stimuli și încetinirea funcțiilor vitale. Oamenii dorm însă tot mai puțin şi fragmentat în ultimul timp, iar pentru că nu se odihnesc așa cum trebuie, pot apărea consecințe foarte grave. Dacă apar modificări frecvente ale somnului normal, pe lângă o stare permanentă de oboseală și nervozitate pot apărea probleme ale inimii sau chiar ale creierului, de aceea este necesar să ne adresăm medicului specialist înainte ca aceste probleme să se agraveze.
Apneea reprezintă oprirea fluxului respirator (nazal și oral) timp de minim 10 secunde, iar hipopneea, scăderea fluxului respirator mai mare de 30-50% însoțită și de o scădere a saturației de oxigen în sânge. „Apneea în somn se definește ca o pauză în respirație care durează mai mult de zece secunde. Ca sa fie și semnificativă, adică să dea simptome, trebuie să se repete de mai mult de 15 ori pe oră sau să fie asociată cu o somnolență diurnă excesivă”, explică dr. Oana Goidescu.
Simptomatologie
Tulburările respiratorii în timpul somnului pot apărea la orice vârstă, preponderent la persoanele de vârsta a doua și a treia, dar și la copii și adolescenți. Aceste tulburări pot avea etiologie centrală sau obstructivă, simptomatologia fiind de cele mai multe ori similară: somn agitat, sforăit, apnee observată de partener, somnolență diurnă, oboseală, iritabilitate, tulburări de memorie, scăderea funcților cognitive, depresie, schimbări de comportament, impotență, scăderea libidoului, cefalee matinală sau nocturnă, transpirații nocturne, enurezis (incontinență urinară).
Sforăitul este primul semnal de alarmă. Pe lângă faptul că este foarte deranjant pentru cei din jurul nostru, el induce la nivelul organismului modificări ale concentraţiei de oxigen, care afectează funcționarea întregului organism
„Simptomele se pot împărți în trei categorii: simptomele de noapte – sforăitul și pauzele în respirație despre care aflăm de obicei din discuția cu partenerul, treziri nocturne cu senzația de lipsă de aer, de palpitații, cu senzația de a merge foarte des la baie; simptomele la trezire – persoana afectată spune că a avut un somn neodihnitor și că s-a trezit cu gura uscată; simptomele de peste zi, când pacientul care suferă de apnee manifestă tulburări de atenție, tulburări de memorie, nervozitate crescută, are somnolență diurnă crescută și poate avea episoade depresive, pentru că omul nu-și mai poate face treburile așa cum le făcea înainte”, detaliază dr. Oana Goidescu.
Sindromul de apnee obstructivă
Sindromul de apnee obstructivă, cel mai frecvent tip de apnee în somn, este o tulburarea respiratorie produsă de colapsul pereților faringieni în timpul somnului, care face ca organismul să primească mai puțin oxigen în timpul somnului și este agravată de patologia nazală. În funcție de nivelul la care se manifestă, obstrucția poate fi de 3 tipuri: I – în zona faringelui din spatele vălului palatin; II – în zona corespunzătoare vălului palatin și bazei de limbă; III – în spațiul faringian din spatele bazei de limbă.
„Apneea se împarte în trei categorii: apneea obstructivă (SASO), care se întâmplă pentru că se colabează mușchii hipofaringelui -de obicei apare la pacienții care sunt mai grăsuți și la femei în postmenopauză; poate fi centrală (SASC), atunci când creierul nu dă comanda de a porni respirația și este, de obicei, asociat cu boli cardiovasculare sau neurologice, sau mixtă (SASM), atunci când fenomenul respectiv începe ca un fenomen central și continuă ca un fenomen obstructiv”, mai spune dr. Goidescu. Medicul atrage atenția că sindromul de apnee în somn de tip obstructiv nedepistat la timp și netratat poate constitui un pericol ridicat pentru pacienții ale căror profesii presupun un grad crescutt de vigilență, cum ar fi șoferii, poliții, mecanicii de locomotivă, piloții, controlorii de trafic aerian etc.
Factori de risc
Între factorii de risc de care trebuie ținut cont atunci când vorbim despre apnee se numără:
* Greutatea corporală. Potrivit statisticilor, 60% dintre pacienții cu sindrom de apnee în somn obstructiv sunt supraponderali sau obezi. Astfel, greutatea corporală este cel mai important factor de risc în apariția sindromului, o creștere de 10% a greutății fiind asociată cu o creștere de 6 ori a riscului de apariție a episoadelor de apnee.
* Prevalența sindromului de apnee în somn este mai mare în cazul bărbaților decât al femeilor, în raport 2:1.
* O circumferință a gâtului peste 44 cm la bărbați și peste 37 cm la femei.
* Factorii hormonali și bolile endocrine (menopauza, acromegalia, hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice).
* Modificări la nivelul feței (bărbie mică, ascunsă) sau la nivelul gâtului (limbă mare, amigdale proeminente).
* Factori genetici – rude de gradul I care sforăie sau suferă de sindrom de apnee în somn obstructiv.
* Fumatul, consumul de alcool și/sau de medicametele sedative-hipnotice.
* Vârsta – aproape 1 din 10 bărbați cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani suferă de sindrom de apnee în somn și asociază hipertensiune arterială.
* Antecedentele de atac vascular cerebral: la pacienții care au suferit un AVC apneea de somn de origine centrală este o patologie cu frecvență crescută.
Diagnostic și tratament
Înțelegerea fiziopatologiei tulburărilor de somn este importantă în decizia terapeutică și adaptarea tratamentului cât mai rapid și eficient. Mecanismele implicate în această patologie și interacțiunile dintre ele implică fenomene fizice, modificări biologice și variații antropometrice. Printre posibilele tratamente ale apneei se numără utilizarea unei proteze de avansare mandibulară, chirurgia ORL (prin tehnici minim invazive, cu internare de o zi sau maxim 3 zile) sau, cel mai frecvent, prin folosirea unui dispozitiv CPAP (continuous positive airway pressure) care menține căile respiratorii ale pacientului deschise, folosind un flux continuu de aer.
„Ca să ajungem la tratamentul apneei de somn, trebuie să avem mai întâi un diagnostic. Pacientul trebuie monitorizat o noapte cu un aparat specific, seamănător cu un holter, dar mult mai mic, care înregistrează felul în care respiră în timpul somnului: dacă pacientul face pauze de respirație, dacă nu le face, încazul în care le face cât sunt de lungi sunt, trebuie să știm până unde scade saturația de oxigen, pentru că este foarte important ce se întâmplă cu inima în timpul pauzelor, trebuie știută poziția în care doarme pacientul, dacă sforăie, cât de tare sforăie și pe ce perioadă a nopții… În funcție de acești parametri se obține un traseu care va fi validat și interpretat de medicul somnolog. Pacientul este apoi tratat mecanic, pentru a împiedica «lipirea» pereților faringelui, și primește astfel aer cu o presiune minimă necesară ca să mențină gâtul deschis. Se cheamă terapie cu presiune continuă pozitivă. Vedem de ce fel de aparat are nevoie, de ce presiune, dacă are nevoie de una sau de două presiuni, dacă are nevoie de presiune variabilă, dacă asociem sau nu oxigenul, după care se începe tratamentul”, detaliază dr. Oana Goidescu.
Pacienții rămân în monitorizare
Apneea în somn poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii și adolescenți, dar preponderent apare la persoanele de vârsta a doua și a treia, în special fumători. De la 1 aprilie 2023, de când se fac internări de zi pentru diagnosticarea acestei afecțiuni, aproape 40 de buzoieni s-au prezentat la Spitalul Județean de Urgență Buzău pentru a se trata.
Din ce în ce mai multe persoane se plâng că nu dorm bine, se simt obosiți, agitați și cer ajutorul medicilor pneumologi, ORL sau somnologi. „Începând cu 1 aprilie, pe secția de Chirurgie Generală se pot face foi de zi pentru diagnosticul apneei de somn. Pacienții vin în cabinetul de Chirurgie din Ambulatoriu, cu bilet de trimitere de la medicul de familie, unde li se face un dosar de somn. Aici sunt diagnosticați, avem aparatura necesară, după care vor urma tratament și rămân în monitorizare, pentru că cel puțin o dată la trei luni, trebuie verificați. De la 1 aprilie și până în prezent, avem aproape 40 de pacienți. Sunt foarte mulți. Apneea apare cam la 20% din populație peste o anumită vârstă, peste o anumită greutate, dar sunt și pacienți mai slăbuți. De obicei, apneea este asociată cu diabetul, cu bolile cardiovasculare, neurologice, neuromusculare, dar aici discutăm de o patologie mult mai complexă”, a specificat medicul Oana Goidescu.
Medicul atrage atenția că pentru a preveni apneea în somn și pentru a evita complicațiile este nevoie și de o mai bună igienă a somnului, de o alimentație care să ne ajute să scădem în greutate (în cazul persoanelor supraponderale sau obeze), de tratarea afecțiunilor care ar putea îngreuna respirația, renunțarea la fumat și la alcool și nu în ultimul rând, de mișcare…