Ziua Mondială HIV/SIDA. 122 de pacienți infectați cu HIV, în Buzău

La nivel național sunt 18.359 de pacienți cu HIV/SIDA. Peste 320 dintre aceștia sunt cazuri noi, depistate în prima jumătate a acestui an.

 

SIDA – boala produsă de virusul HIV (virusul imunodeficienței umane) rămâne o problemă majoră de sănătate publică globală, în ciuda progreselor medicinei din ultimii ani. Pentru a sprijini persoanele care trăiescu cu HIV și a-și aminti de cei care au murit din cauza SIDA, oamenii din toată lumea marchează anual, pe 1 decembrie, „Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA”(World AIDS Day), amintind oamenilor și guvernelor că HIV nu a dispărut, chiar dacă, la ora actuală, SIDA nu mai este considerată o boală mortală de neoprit, așa cum părea în urmă cu două decenii, când se infectau peste 2,5 milioane de persoane pe an, iar 2 milioane își pierdeau viața, anual. Cu tratamentele descoperite între timp, boala poate fi ținută astăzi sub control. „Infecţia cu HIV nu se vindecă. Cu toate acestea, având acces la prevenire, diagnosticare, tratament şi, inclusiv, îngrijirea eficace a infecţiilor oportuniste favorizate de HIV, infecţia cu HIV a devenit o afecţiune cronică gestionabilă, permiţând persoanelor care trăiesc cu HIV să ducă o viaţă lungă şi de o calitate bună”, transmite Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

 

Adoptată în anul 1988, Ziua Mondială de luptă împotriva HIV/SIDA a fost prima zi internațională pentru sănătatea globală. În fiecare an, Agențiile Națiunilor Unite, guvernele și societatea civilă derulează campanii în jurul unor teme specifice legate de HIV. Tema campaniei din acest an – „Drepturile omului sunt pentru toți, iar sănătatea este un drept al omului!” – subliniază că este nevoie de o creștere a finanțării și a gradului de conștientizare a impactului HIV asupra oamenilor, în vederea eliminării stigmatizării și discriminării și pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care trăiesc cu HIV.

La sfârșitul anului 2023, se estimează că 39,9 milioane de persoane trăiau cu HIV, dar numai 86% își cunoșteau statutul, 77% primeau terapie antiretrovirală și 72% aveau încărcături virale suprimate. Până în anul 2025, 95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV ar trebui să aibă un diagnostic, 95% dintre acestea ar trebui să primească tratament antiretroviral care să le salveze viețile, iar 95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV sub tratament ar trebui să obțină o încărcătură virală suprimată în beneficiul sănătății personale și pentru reducerea transmiterii ulterioare a HIV. În anul 2023, aceste procente erau 86%, 89%, respectiv 93%.

 

Se estimează că SIDA este responsabilă de peste 42,3 de milioane de decese, de-a lungul timpului, din care aproximativ 630.000 numai anul trecut, când s-au identificat peste 1,3 milioane de persoane nou infectate. Transmiterea bolii este prezentă în toate țările din lume, 65% din cazuri fiind înegistrate în Regiunea OMS Africa.

Prin punerea în centrul atenției a nevoii de a respecta drepturile omului și prin implicarea comunităților, lumea poate pune capăt SIDA ca amenințare pentru sănătatea publică, până în anul 2030. Progresul substanțial care a fost realizat în răspunsul la infecția HIV este direct legat de progresul în protejarea drepturilor omului. La rândul lor, progresele înregistrate prin răspunsul la HIV au stimulat progrese mai ample în realizarea dreptului la sănătate și întărirea sistemelor de sănătate.

Lacunele în respectarea drepturilor omului pentru toți oamenii împiedică lumea să meargă pe calea care poate să pună capăt SIDA și astfel afectează sănătatea publică, iar acum, o creștere a atacurilor împotriva drepturilor oamenilor amenință să submineze progresele care au fost realizate.

 

În România, cunoscută ca țara în care, la începutul anilor ‘90, au fost descoperiți circa 10.000 de copii infectați cu HIV de sistemul public, datele centralizate prezentate de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” evidențiază că, numai în prima jumătate a acestui an au fost depistate 321 de cazuri noi de HIV/SIDA. La 30 iunie 2024, numărul pacienţilor cu HIV/SIDA era de 18.359, dintre care 144 din grupa de vârstă 0 – 14 ani, 126 din grupa de vârstă 15 – 19 ani şi 18.089 cu vârsta peste 20 ani. În primul semestru al acestui an, 95 de români cu HIV/SIDA au murit.

În perioada 1985- 2024, numărul cazurilor HIV/SIDA a fost de 28.273, iar din cauza acestei boli, 8.651 de persoane și-au pierdut viața.

La 31 decembrie 2023, numărul persoanelor aflate în tratament şi profilaxie post-expunere era de 15.397.

Medicii specialiști atrag atenția că virusul HIV se poate transmite prin „sex neprotejat heterosexual (58,56% din cazuri), sex neprotejat în rândul bărbaţilor care fac sex cu alţi bărbaţi (31,15% din cazuri), consumatori de droguri injectabile (4,67% din cazuri)”, dar și pe cale materno-fetală.

 

În județul Buzău, la ora actuală sunt în evidență și tratament 122 de persoane, cu vârste între 1 și 60 de ani, dintre care 60% de sex masculin și 40%, feminin.

Dr. Bogdan Micu, șeful secției Boli Infecțiase a Spitalului Judeean de Urgență (SJU) Buzău, atrage atenția că „receptivitatea față de virusul HIV este generală, adică oricine se poate contamina și ulterior poate dezvolta o formă de boală. Infecția acută se manifestă ca un sindrom pseudo-gripal, cu febră, poliadenopatii și un exantem pasager. Infecția cronică se stadializează în funcție de viremie și numărul de limfocite CD4. Stadiile infecției cronice cu HIV sunt: asimtomatic, simptomatic și clasa C-stadializare – stadiul de imunodeficiență severă, numit și SIDA”, explică medicul infecționist

Tratamentul pentru HIV este unul pentru boală cronică, adică trebuie administrat toată viața. „Din fericire, terapia antiretrovirală a evoluat și prezintă minime efecte secundare, comparativ cu schemele folosite în anii ‘90, când erau multiple efecte secundare. Medicația este gratuită, prin Programului Național HIV, fiind decontată de CNAS. Speranța de viață a pacientului infectat HIV, aderent la terapia antiretrovirală, este similară cu cea a unui pacient  neinfectat”, precizează dr. Bogdan Micu.

 

Medicul infecționist atrage atenția că, din păcate, nu s-a descoperit încă un vaccin împotriva virusului HIV, astfel că prevenția reprezintă punctul de pornire prin care se poate scădea numărul de infectări. „În acest scop, trebuie folosite metode de protecție, precum folosirea prezervativului – eficientă în cazul sexului, sau utilizarea acelor de unică folosință în cazul celor care își fac tatuaje. Ca precauție suplimentară, valabilă și în cazul altor boli contagioase, se recomandă evitarea contactului cu sângele unor persoane necunoscute, despre care nu știm dacă sunt infectate. Testarea extinsă a pacienților internați, chiar dacă nu sunt sunt pe secția de Boli Infecțioase, unde se face testarea sistematică a tuturor pacienților care vin pentru o internare de zi sau la internare continuă, este recomandată. În cazul femeilor care sunt infectate HIV, pentru a scădea riscul de infecție a fătului, se recomandă nașterea prin cezariană”, detaliază dr. Bogdan Micu.

 

România încearcă să îndeplinească indicatorii stabilți de UNAIDS (Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV și SIDA) și ONU (Organizația Națiunilor Unite) privind „Obiectivele de dezvoltare durabilă 2030”, care prevede „eradicarea SIDA, tuberculozei, malariei (…) și combaterea hepatitelor și a altor boli transmisibile”, până la sfârșitul anului 2030. Conform Strategiei Naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de HIV/SIDA în perioada 2022-2030, obiectivul de sănătate prioritar pentru România este „menținerea profilului de țară cu incidență redusă a HIV”. Potrivit INSP, Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA este „o sărbătoare a realizărilor obținute”, dar și un „apel la acțiune”, pentru a împuternici comunitățile să dețină un rol activ în prevenirea HIV/SIDA.

Acțiunile de informare a populației și de mobilizare a eforturilor tuturor părților responsabile și a comunităților urmăresc: promovarea testării HIV atât pentru populația generală, cât și pentru grupurile cu risc crescut de infectare și accesul pentru persoanele refugiate din cauza războiului; mobilizarea populației generale și a liderilor de opinie pentru promovarea testării și prevenției; promovarea beneficiilor tratamentului antiretroviral, încurajarea persoanelor HIV pozitive să inițieze tratamentul și să îl mențină; reducerea nivelului de discriminare a persoanelor care trăiesc cu HIV și a altor populații- cheie și vulnerabile la HIV.

 

Pentru a pune capăt SIDA trebuie implicați toți cei care trăiesc cu boala, dar și cei expuși riscului de infectare. Egalitatea de gen este un element esențial al unei abordări a SIDA care se bazează pe drepturile omului. Acceptarea, respectul și grija sunt vitale. Orice atitudini, reglementări sau practici care pedepsesc, discriminează sau stigmatizează oamenii împiedică accesul la prevenirea, testarea, tratarea și îngrijirea persoanelor cu infecție HIV. Susținerea Declarației Națiunilor Unite privind drepturile omului și promovarea incluziunii tuturor comunităților sunt esențiale pentru a pune capăt SIDA.

Deoarece schimbarea nu depinde de un moment, ci de o mișcare, mesajul „Drepturile omului sunt pentru toți, iar sănătatea este un drept al omului!” va fi difuzat în întreaga lume, de la momentul lansării Raportului Zilei Mondiale de Luptă Împotriva HIV/SIDA, din 26 noiembrie, pe tot parcursul lunii decembrie și nu numai.

Respectarea drepturilor omului este o bază esențială a unui răspuns eficient la infecția HIV. Această Zi Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA este un apel la acțiune pentru a proteja sănătatea tuturor, prin protejarea drepturilor fiecărui om. Liderii trebuie să respecte drepturile omului!