Medicul infecționist buzoian Bogdan Micu, despre virusul HIV

Anual, la 1 decembrie este marcată Ziua Mondială HIV/SIDA, iar tema de anul acesta „Let comunities lead!” – „Comunitățile decid”, iar sloganul sub care se desfășoară campania de informare și conștientizare este „Nimic despre noi Fără NOI!”. 

 

În ciuda progreselor extraordinare în medicină, SIDA – boala produsă de virusl HIV (virusul imunodeficienței umane) rămâne o problemă majoră de sănătate publică globală. La ora actuală, 29,8 milioane din cele 39 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV la nivel global primesc tratament, iar 2 milioane dintre acestea trăiesc în Europa. Ținta globală este ca 35 de milioane de persoane să primească tratament HIV până în 2025.

Cu două decenii în urmă, pandemia de SIDA părea de neoprit. Peste 2,5 milioane de oameni se infectau cu HIV în fiecare an, iar SIDA revendica 2 milioane de vieți pe an. România, cunoscută în lume ca țara în care, la începutul anilor ‘90, au fost descoperiți circa 10.000 de copii infectați cu HIV de sistemul public, este mult în urmă la îndeplinirea indicatorilor stabilți de UNAIDS (Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV și SIDA) și ONU (Organizația Națiunilor Unite) privind „Obiectivele de dezvoltare durabilă 2030”, care prevede „Până la sfârșitul anului 2030, eradicarea SIDA, tuberculozei, malariei (…) și combaterea hepatitelor și a altor boli transmisibile”.

 

Ziua Mondială HIV/SIDA  (World AIDS Day), marcată anual la 1 decembrie, a devenit una dintre cele mai recunoscute zile internaționale ale sănătății și reprezintă o oportunitate de a crește gradul de conștientizare și informare, de comemorare a celorcare au pierdut lupta cu boala și de a celebra realizările în domeniu.

Tema campaniei din acest an, „Comunitățile decid”, care se desfășoară sub sloganul „Nimic despre noi Fără NOI!”, atrage atenția asupra inegalităților specifice cu care se confruntă anumite comunități și pentru a demara acțiuni necesare rezolvării acestora.

În acest context, medicul Bogdan Micu, șef secție Boli Infecțioase, Spitalul Județean de Urgență (SJU) Buzău, ne spune că „HIV este un virus ARN din familia retroviride, adică purtător de enzime reverstranscriptază. Infecției HIV se poate transmite pe cale parenterală (prin sângele și produse derivate din sânge contaminate cu virusul HIV), pe cale sexuală, dar și materno-fetală. Receptivitatea este generală, adică toată lumea poate să contracteze infecția cu virus HIV și ulterior să dezvolte o formă de boală”, explică medicul infecționist.

 

În județul Buzău sunt înregistrați, la acest moment, 121 de pacienți cu HIV, cu vârste de la 1 an până la 60 de ani. Dintre aceștia, 60% sunt de sex masculin, iar 40% de sex feminin. Ca și repartiție urban/rural, raportul este în jur de 50 -50.

„Infecția acută se manifestă ca un sindrom pseudo-gripal, cu febră, poliadenopatii și un exantem pasager. Infecția cronică se stadializează în funcție de viremie și numărul de limfocite CD4. Stadiile infecției cronice cu HIV sunt: asimtomatic, simptomatic și clasa C-stadializare – stadiul de imunodeficiență severă, numit și SIDA. Tratamentul pentru HIV este unul pentru boală cronică, adică trebuie administrat toată viața. Terapia antiretrovirală a evoluat și prezintă minime efecte secundare, comparativ cu schemele folosite în anii ‘90, când erau multiple efecte secundare. Medicația este gratuită, în cadrul Programului Național HIV și este decontată de CNAS. Speranța de viață a pacientului infectat HIV, aderent la terapia antiretrovirală, este similară cu cea a unui pacient  neinfectat”, precizează dr. Bogdan Micu.

 

Medicul infecționist atrage atenția că, din păcate, nu s-a descoperit încă un vaccin împotriva virusului HIV, de aceea, „prevenția reprezintă punctul de pornire prin care se poate scădea numărul de infectări. Ca și modalități, trebuie folosite metode de protecție: în cazul sexului – folosirea prezervativului, în cazul celor care își fac tatuaje trebuie ca la cabinetele respective să se folosească ace de unică folosință, iar ca o precauție suplimentară, valabilă și în cazul altor boli contagioase, este recomandat să se evite contactul cu sângele unor persoane necunoscute, despre care nu știm dacă sunt infectate. O altă recomandare este testarea extinsă a pacienților internați în secțiile Spitalului Județean, chiar dacă sunt pe alte secții decât cea de Boli Infecțioase, unde se face testarea sistematică a tuturor pacienților care vin pentru o internare de zi sau la internare continuă. O a treia recomandare este cezariana, în cazul femeilor care sunt infectate HIV, pentru a scădea riscul de infecție a fătului”, detaliază dr. Bogdan Micu.

 

Conform datelor Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România, transmise Institului Național de Sănătate publică de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.Dr.M.Balş”, la data de 30 septembrie 2022, erau înregistrate 17.708 persoane cu HIV, din care 13.985 în tratament antiretroviral. Căile de transmitere principale la noile cazuri sunt sex neprotejat heterosexual (60% din cazuri), sex neprotejat în rândul bărbaților care fac sex cu alți bărbați (31% din cazuri), consumatori de droguri injectabile (7% din cazuri).

La 30 iunie 2023, numărul pacienților HIV/SIDA era de 18.015, din care 147 din grupa de vârstă 0-14 ani; 129 din grupa de vârstă 15-19 ani și 17.739 din grupele de vârstă ≥ 20 ani, iar numărul de cazuri noi HIV/SIDA depistate în semestrul I 2023 a fost de 318 și numărul de decese, în aceeași perioadă, a fost de 61.

Totalul cazurilor HIV/SIDA (cumulativ 1985-2023) a fost de 27.465, din care: 9.280 de cazuri HIV în perioada 1992-2023 și 18.185 de cazuri SIDA în perioada 1985-2023. Totalul deceselor prin SIDA din perioada 1985-2023 a fost de 8.472.

 

Specialiștii INSP subliniacă că „calea pentru a pune capăt SIDA este clară. Există soluții, dacă se urmărește exemplul țărilor care și-au făcut un angajament politic puternic din a pune oamenii pe primul loc și care investesc în programe de prevenire și tratament HIV bazate pe dovezi”.

Potrivit INSP, în România, activitățile de informare a populației, de mobilizare a eforturilor tuturor părților responsabile și a comunităților în răspunsul la infecția cu HIV se orientează spre: promovarea testării HIV atât pentru populația generală, cât și pentru grupurile cu risc crescut de infectare și accesul pentru persoanele refugiate din cauza războiului; mobilizarea populației generale și a liderilor de opinie pentru promovarea testării și prevenției; promovarea beneficiilor tratamentului antiretroviral, încurajarea persoanelor HIV pozitive să ințieze tratamentul și să îl mențină și reducerea nivelului de discriminare a persoanelor care trăiesc cu HIV și a altor populații- cheie și vulnerabile la HIV.

 

Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) atrage însă atenția că, deși România are, de un an de zile, o Strategie națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA (2022-2030), aceasta nu este finanțată, așa că nu poate fi implementată, iar activitățile de prevenire, fie ele pentru publicul larg sau pentru grupurile vulnerabile, sunt realizate de organizații neguvernamentale, din surse majoritar externe, nesustenabile pe termen lung.

În acest context, ARAS cere tuturor factorilor de decizie: să recunoască problemele cu care se confruntă persoanele vulnerabile în prevenirea infecției cu HIV și în accesarea tratamentului; să pună la dispoziția tututor cetățenilor, gratuit și fără discriminare, metodele de prevenire de ultimă generație; să creeze acces universal, egal, simplu, continuu și pe termen lung la serviciile de prevenire și tratament; să finanțeze serviciile medico-sociale de prevenire și îngrijire, atât cele din sistemul public de sănătate, cât și ale organizațiilor neguvernamentale, pentru persoanele cele mai vulnerabile la infecția cu HIV (bărbați care fac sex cu bărbați, persoane care consumă droguri, lucrători sexual, deținuți, persoane transgender); să includă persoanele afectate în toate demersurile care le privesc (în special în cazul modificărilor legislative) și să lucreze în parteneriat cu societatea civilă; să recunoască în mod formal testarea comunitară pentru HIV, hepatită B/C, drept soluție pentru stoparea epidemiilor (screening simplu, nemedical, accesibil tuturor în mod anonim și voluntar).