Politici și programe pentru un viitor demografic sustenabil, dezbătute la masa rotundă „Natalitatea încotro?”
Soluții concrete pentru creșterea natalității, atât din perspectivă medicală cât și socio-economică, au fost propuse de participanții la masa rotundă „Natalitatea, încotro? Politici pentru viitor”, organizată la Palatul Parlamentului.
„Numărul nașterilor din România s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani. Este un semnal de alarmă pe care statul român nu îl mai poate ignora. România are nevoie de familii sprijinite, de copii doriți, iubiți și de o societate care privește spre viitor cu încredere”, a atras atenția medicul senator buzoian Carmen Orban, președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare din Senat, moderator al mesei rotunde „Natalitatea, încotro? Politici pentru viitor”.
Discuțiile, la care au participat reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorități locale, mediul academic, medical public și privat, asociații de pacienți au vizat politici publice și inițiative legislative menite să sprijine familiile, să faciliteze accesul la tratamente moderne împotriva infertilității și să îmbunătățească sănătatea mamei și a nou-născuților.
Participanții la eveniment au atras atenția că este nevoie de sprijin concret pentru familiile și pentru cei care își doresc copii, prin îmbunătățirea accesului la servicii medicale și tratamente moderne împotriva infertilității, campanii de conștientizare și programe naționale pentru sănătatea femeii și a copilului, dar este necesară și implicarea companiilor private în susținerea angajaților prin beneficii pentru echilibrul muncă-viață.
Inițiativă legislativă pentru creșterea natalității
Prof. univ. dr. Carmen Orban a anunțat, în cadrul dezbaterii, inițierea unui proiect legislativ care va oferi soluții concrete pentru creșterea natalității, atât din perspectivă medicală, cât și socio-economică.
„Cauzele scăderii natalității sunt multiple și pornesc atât de la realități economico-sociale, cât și de la probleme medicale. Împreună cu factorii de decizie prezenți astăzi, propunem un proiect legislativ care să sprijine familiile. Ce vreau să propun prin această inițiativă, pe care vă invit să o discutăm în perioada următoare, este ca și companiile angajatoare din România să fie stimulate să adopte măsuri efective și sporite pentru încurajarea mediului familial al angajaților proprii și a oportunității acestora de a deveni părinți. Cred că și în România anumite măsuri de stimulare a creșterii natalității și de asigurare a unui echilibru între viața profesională și cea de familie pot și ar trebui concepute și implementate cu un efort financiar mai redus pentru stat și posibil cu o eficiență mai crescută, de către companiile angajatoare de la noi, prin beneficii acordate propriilor angajați. Natalitatea este un subiect complex și provocator, iar pentru a-l aborda corect trebuie să fim proactivi și să implementăm politici de sănătate eficiente”, a explicat prof. univ. dr. Carmen Orban.
Nevoia de soluții reale și sustenabile
„În urmă cu un an, România a înregistrat poate cea mai scăzută rată a natalității din istorie, iar această situație ne obligă să găsim soluții concrete. De aceea, așteptăm de la dumneavoastră propuneri, pentru a motiva generațiile tinere să facă copii, armonizând viața familială cu planurile de carieră. Trebuie să oferim avantaje reale familiilor și să dezvoltăm programe de prevenție”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Streinu- Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României.
„Natalitatea rămâne un subiect sensibil și important. România are nevoie de creștere demografică, însă aceasta nu se poate realiza prin constrângere sau presiune asupra femeilor. Respectarea drepturilor fundamentale, a integrității fizice și a autonomiei corporale este esențială, așa cum sunt garantate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Ministerul Sănătății susține orice măsură și inițiativă pozitivă. Este esențial să lucrăm împreună, să implicăm profesioniștii din sănătate, sindicatele și industria, pentru a găsi echilibrul necesar într-un domeniu complex”, a completat dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Cu acest prilej, Rogobete a anunțat, în premieră, că „Ministerul Sănătății va lansa Programul Național de Prevenție PrEP (profilaxie pre-expunere pentru HIV). Este pentru prima dată când România face acest pas major. PrEP va deveni o parte esențială a viziunii noastre: un sistem medical centrat pe prevenție, nu doar pe tratament. Prevenția înseamnă vieți salvate, încredere în sănătate și costuri reduse pe termen lung”.
Motive de îngrijorare pentru cuplurile care se gândesc să aibă copii
Un studiu efectuat în 2024 și 2025 arată că principalele trei îngrijorări ale cuplurilor care se gândesc să aibă copii sunt schimbările necesare în stilul de viață (22%), impactul potențial asupra bunăstării și securității economice (20%) și efectul asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală (20%).
„Trebuie să creăm un mediu flexibil, care să permită femeilor să gestioneze programul familial, de la dusul la grădiniță până la preluarea copilului. De asemenea, trebuie să ne gândim cum putem facilita accesul mamelor la locuri de muncă mai bine plătite, ceea ce presupune pregătire profesională și oportunități de specializare. În 2020, programele de formare profesională au oferit flexibilitate prin format hibrid, acolo unde practica nu era obligatorie. Este important să păstrăm și să dezvoltăm această flexibilitate, astfel încât femeile care au avut copii la o vârstă tânără să poată reveni ulterior pe piața muncii în condiții de siguranță. Când oamenii se simt în siguranță, sănătoși și au locuri de muncă ce le asigură condiții decente de viață, au curajul să aibă mai mulți copii”, a atras atenția Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Provocări demografice
Datele arată că în prezent, Europa se confruntă cu o criză, rata totală a fertilității fiind de doar 1,46 nașteri vii per femeie, mult sub cele 2,1 nașteri necesare pentru a menține nivelurile populaționale. În plus, infertilitatea afectează 1 din 6 persoane la nivel mondial, o realitate care nu poate ignorată în eforturile globale de abordare a provocărilor demografice.
„Acest declin demografic nu este doar o preocupare statistică, ci reprezintă o provocare structurală. Fondul Monetar Internațional avertizează că scăderea ratelor de fertilitate reprezintă un impediment semnificativ pentru creșterea venitului pe cap de locuitor, mai ales pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, iar ponderea populației active se reduce. Aceasta ne aduce la nevoia urgentă de politici prietenoase cu familia, care să le permită oamenilor să facă alegeri informate cu privire la viața lor reproductivă. Trebuie să creăm un mediu în care indivizii să se simtă susținuți în dorința lor de a avea oricât de mulți copii își doresc. Aceasta include implementarea unor politici care promovează echilibrul dintre viața profesională și cea personală, cum ar fi formulele de lucru flexibile, concediul parental plătit și accesul la tratamente de fertilitate. În Manifestul Merck pentru combaterea infertilității, pledăm pentru 3 puncte cheie principale: îmbunătățirea educației și prevenției în domeniul fertilității, promovarea unei societăți și a unui loc de muncă fără discriminare, prietenoase cu familia și fertilitatea, dar și îmbunătățirea diagnosticării și a accesului la tratamente pentru infertilitate”, a explicat Ana Polanco, vicepreședinte afaceri guvernamentale Merck.
Programe de susținere a natalității
În anii 2023 și 2024 s-au înregistrat cele mai puține nașteri din România. Conform datelor Asociației pentru Reproducere Umană, aproximativ una din șase persoane are probleme de infertilitate. În prezent, aproximativ 23% din totalul nașterilor sunt rezultatul unor proceduri asistate. România a susținut financiar, în ultimii ani, cuplurile sau persoanele singure care se confruntă cu infertilitatea, prin Programul social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creșterea natalității. Deși în prezent programul este oprit din lipsă de fonduri, factorii de decizie fac eforturi pentru deblocarea lui.
„O parte dintre tineri întârzie decizia de a fi părinți din motive financiare și de aceea cred că rolul nostru, al tuturor, este acela, mai ales în aceste perioade delicate, de a veni cu soluții. Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, își dorește continuarea acestui program. De aproximativ două luni a făcut o solicitare la Ministerul Finanțelor pentru a identifica fonduri necesare, în cadrul unei rectificări bugetare. De asemenea, a discutat și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a căuta soluții de finanțare prin fonduri externe”, a spus Natalia – Elena Intotero, vicepreședinte Camera Deputaților și fost ministru al Familiei și Tineretului.
Masa rotundă „Natalitatea, încotro? Politici pentru viitor” a fost organizată de Comisia pentru Sănătate și Subcomisia pentru Populație și Dezvoltare din Senat, împreună cu Revista Politici de Sănătate.
