Sindicaliștii Sanitas au luat cu asalt Guvernul, îmbrăcați în combinezoane de protecţie biologică

Ei și-au exprimat astfel nemulțumirea față de condițiile în care lucrează personalul „din prima linie” și au cerut, printre altele, acordarea sporului de risc tuturor celor care lucrează cu pacienţi bolnavi sau suspecți de COVID-19 şi reducerea programului de lucru pentru cei care lucrează îmbrăcați în echipament de protecţie.

 

În timp ce ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, se afla la Târgu Mureș pentru a verifica sacă spitalele de aici fac față crizei Covid, câteva zeci de angajați din sistemul medical și asistență socială au protestat în fața Guvernului, îmbrăcați în combinezoane de protecție biologică, cu măști medicale, viziere și mănuși. Ei spun că au recurs la această formă de protest pentru a-și exprima nemulțumirea față de condițiile în care lucrează, de patru luni, personalul medical și din asistență socială, în condiții „inumane”, fără ca autoritățile să le ofere condițiile necesare.

Ei au depus petiții cu mai multe revendicări la biroul premierului și i-au cerut acestuia să organizeze o întâlnire cu reprezentanții ministerelor implicate în gestionarea crizei Covid-19 din sistemul medical și asistență socială. „Personalul din Sănătate și Asistență socială a solicitat sprijinul premierului României în rezolvarea unor probleme grave la care Ministerul Sănătății și alte autorități publice nu s-au grăbit să găsească soluții, în ciuda demersurilor Federației Sanitas de mai bine de patru luni încoace!”, a declarat liderul Sanitas, Leonard Bărăscu, care a subliniat că sindicaliștii sunt total nemulțumiți de modul în care sunt tratate categoriile profesionale din Sănătate și Asistența socială sflste „în prima linie” în lupta cu pandemia.

 

Federația SANITAS a solicitat, printre altele, reluarea dialogului social instituționalizat la toate nivelurile, emiterea ordinului de declarare a epidemiei la nivel național și acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase pentru combaterea epidemiei (55%-85%) pentru toți salariații care lucrează cu pacienți COVID-19 și suspecți, adaptarea condițiilor de muncă la situația epidemiologică actuală prin stabilirea unui normativ de personal specific secțiilor/ compartimentelor care tratează în mod direct pacienți cu COVID-19.

Sindicaliștii au cerut, de asemenea, reducerea programului de lucru adaptat la nevoile de recuperare a personalului care lucrează purtând echipamentul de protecție specific patologiei, asigurarea echipamentelor de protecție adecvate şi suficiente, identificarea unor forme de recuperare a capacității de muncă a salariaților din sănătate și asistență socială.

Creșterea salariilor la nivelul corespunzător anului 2022 pentru toți lucrătorii din sistemul sanitar, raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual, acordarea stimulentului de risc pentru toți salariații din sănătate aflați în activitate în această perioadă, identificarea unor soluții pentru corectarea și punerea în aplicare a legislației privind drepturile de natură salarială pentru personalul din asistență socială au fost alte revendicări pe care sindicaliștii le-au menționat.

 

O delegație a protestatarilor a fost invitată la discuții de premierul Ludovic Orban, care le-a promis că va organiza o nouă întâlnire, la care să participe și Ministrul Sănătăţii împreună cu echipa sa de specialişti.

„Trebuie să purtăm pamperşi sub acele combinezoane, este inuman. În momentul în care te-ai echipat cu acel combinezon, nu poţi să-l dai jos oricând, pentru că riscul de a te infecta este mai mare la dezechipare decât la echipare. Şi atunci, stai în acel combinezon 4-5-6 ore. Dacă intri într-o operaţie, poate să dureze chiar mai mult. Stând în spital, în combinezon, transpiri, probabil că la 40 de grade – pentru că în unităţile sanitare este interzisă folosirea aerului condiţionat – te sufoci în el. Şi nu există personal destul ca să înjumătăţim această perioadă, adică să fii schimbat la 2-3 ore. În spitale se echipează şi cu 2-3 rânduri de mănuşi, cu două măşti, cine are ochelari de vedere îşi pune şi vizieră, plus cizmele pe care trebuie să le porţi în picioare, deci este inuman ce se întâmplă. Să se organizeze cumva timpul de muncă astfel încât să nu ne oblige să stăm non-stop în acele combinezoane. Mă refer la personalul care tratează covid, dar şi la spitalele de urgenţă care, atunci când vin politraumatisme, nu ştii dacă acel pacient este bolnav (de covid, n.r.) sau nu şi este tratat ca şi când ar fi, adică trebuie să-ţi iei toate măsurile de protecţie”, a declarat Viorel Huşanu, preşedintele Sanitas Bucureşti, explicând că este absolut necesar să se scurteze timpul de lucru pentru personalul medical care tratează pacienți sau suspecți Covid.

 

Pe de altă parte, Huşanu a subliniat că multe dintre cadrele medicale care lucrează în spitale covid nu au primit stimulentul de risc în valoare de 2.500 de lei și nici sporul pentru personalul medical valabil pentru perioada de epidemie nu a ajuns la cadrele medicale, deoarece Ministerul Sănătăţii nu a decretat oficial epidemie în România decât foarte recent.

„Am vrut să atragem atenţia asupra condiţiilor în care lucrăm şi că acele sporuri la care noi avem dreptul sunt binemeritate dar ele nu ajung la oameni. S-au făcut acele liste cu beneficiarii stimulentului de 2.500 de lei, cumva listele sunt secretizate, nu ştie sindicatul cine a luat şi cât a luat. Aflăm din presă că de exemplu la Bârlad l-au luat toţi salariaţii spitalului, de la portar până la manager, iar la spitalele covid mulţi n-au luat nici măcar un leu sau nici n-au văzut cum arată un stimulent. Vrem transparenţă, vrem ca cine munceşte efectiv să şi primească, să primească ce este în legislaţie, nimic în plus. Nu vreau să se interpreteze că cerem ceva în plus: legislaţia ne dă dreptul la anumite sporuri, acele sporuri să ni le acorde angajatorul”, a afirmat Viorel Huşanu.

 

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Horațiu Moldovan a criticat atitudinea protestatarilor și a spus că „echipamentele au fost permanent suplimentate și, în zonele unde e indicată folosirea lor există. Am putea face interpretarea între ghilimele că există echipamente și în plus, din moment ce ei demonstrează îmbrăcați în echipamente pe stradă. Ceea ce nu e o atitudine firească. Echipamentele trebuie purtate numai în incinta instituțiilor sanitare, indiferent ce vrem să demonstrăm. Nu trebuie să folosim ca mesaj public elemente de tehnică medicală, imagini cu pacienți, imagini cu tehnologie avansată. Nu au decât natura să impresioneze. Este, până la urmă, o risipă de echipamente”, menționând că Ministerul Sănătății a acordat indemnizațiile tuturor cadrelor medicale, în funcție de solicitarea managerilor spitalelor.

 

Criticile sale au fost „taxate” de preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu, care a afirmat că „auzeam pe unii că spun că am cam făcut risipă. Nu există aşa ceva, nu e risipă. N-aş dori să-mi pun pamperşi, ca şi colegii mei care nu pot să meargă la baie sau care nu pot să se dezbrace de acel costum 6 sau 8 ore. Să stea ei (oficialii Ministerului Sănătăţii, n.r.) în ele, când muncesc şi pe urmă să comenteze”, subliniind că echipamentele cu care au participat la protest au fost achiziționate de sindicat, de pe piața liberă, nu provin din spitale.

Preşedintele Federaţiei Sanitas a criticat şi lipsa totală de comunicare cu sindicatele din partea conducerii Ministerului Sănătăţii.

„Treaba Ministerului Sănătăţii e să găsească soluţii, iar dacă nu, atunci să ne întrebe şi pe noi. Acum nu mai există o comunicare, înainte ne mai întrebau şi pe noi”, a menţionat Bărăscu.

Potrivit unei informări a Guvernului, premierul împreună cu ministrul Sănatăţii vor continua discuţiile cu reprezentanţii Sanitas, în zilele următoare.