A fost lansată Carta Albă a Reformei Sistemului Național de Transfuzie Sanguină

Evenimentul a avut loc la finalul unei dezbateri publice organizate astăzi la Palatul Parlamentului de Ministerul Sănătății și Compania Națională Unifarm.

 

Reformarea sistemului național de transfuzie a constituit, astăzi, tema unei noi dezbateri publice organizate de Ministerul Sănătății, împreună cu Compania Națională Unifarm, cu sprijinul Comisiei de Sănătate din Senat. Alături de ministrul Victor Costache și de managerul Unifarm, Adrian Ionel, la eveniment au luat parte reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, profesioniști din domeniul medical implicați în activitatea de transfuzie sanguină la nivel național, reprezentanți ai centrelor de transfuzii, factori de decizie și reprezentanți ai societății civile.

Cu această ocazie, ministrul Sănătății a declarat că este nevoie de o modernizare cât mai rapidă a sistemului național de transfuzii, care a ajuns la acest moment „într-o situație dificilă”, la fel ca întregul sistem spitalicesc. În cadrul discuțiilor, care s-au întins pe durata a trei ore, acesta a opinat că centrele de transfuzii din țară ar trebui să fie deschise și la sfârșit de săptămână, după modelul centrelor similare din alte țări. „După cum ştiţi cu toţii, sectorul spitalicesc necesită o modernizare rapidă, pentru a creşte calitatea actului medical şi siguranţa pacientului. Unul dintre elementele cheie ale acestui deziderat este modernizarea sistemului de transfuzii, care se află într-o situaţie dificilă. Vreau să reuşim şi noi să fim ca celelalte ţări europene, să lucrăm și în week-end. Dacă putem în spitale, putem şi în centrele de transfuzie”, a declarat ministrul.

 

Prezentă la dezbatere, dr. Diana Păun, consilier Administrația Prezidențială, a apreciat că se impune o reorganizare a sistemului național de transfuzii, iar acest deziderat constituie o necesitate stringentă. Medicul a subliniat necesitatea desfășurării, concomitent, a unei campanii susținute de informare și educare a populației, în vederea conștientizării importanței actului de donare.

„Avem nevoie de eficientizarea acestui sistem, în primul rând de un număr adecvat de centre de transfuzie sanguină, de centre mobile de recoltare, de asigurarea unui stoc de sânge, de creşterea acoperirii nevoilor transfuzionale şi, nu în ultimul rând, de legislaţie şi finanţarea adecvată. Totodată, informarea şi educarea populaţiei cu privire la importanţa donării de sânge sunt deosebit de importante, iar în acest sens, campaniile de informare şi conştientizare sunt de un real folos, aducând la nivelul publicului larg potenţial donator informaţiile pe care orice donator trebuie să le cunoască. În plus, de la condiţiile de eligibilitate și beneficiile pentru propria sănătate, este necear să se conștientizeze faptul că gestul în sine este unul umanitar, făcut din consideraţie faţă de cei care au atât de multă nevoie de sânge şi cărora le putem salva viaţa”, a precizat aceasta, în cadrul dezbaterii „Reorganizarea sistemului naţional de transfuzie sanguină: realităţi naţionale şi standarde europene”, de la Palatul Paramentului.

 

Cu aceeași ocazie a fost prezentat și proiectul de reorganizare și modernizare a centrelor de transfuzii din țară, proiect ce ar putea fi implementat în parteneriat public-privat și va constitui o componentă de bază a procesului de reformare a sistemului național de transfuzii. Ministrul Costache a spus că există o serie întreagă de proiecte pentru reorganizarea și modernizarea acestui sistem și că vor fi găsite, rapid, soluții în acest sens. Acesta a mai spus că, săptămâna viitoare, va avea o întâlnire cu premierul Ludovic Orban, pentru a discuta despre sistemul de transfuzii din România, dar și că pentru anul în curs s-a prevăzut un buget de 30 de milioane de lei pentru modernizarea și dotarea centrelor din teritoriu.

Dr. Alina Mirela Dobrotă, expert coordonator sânge și componente sanguine în Ministerul Sănătății, a explicat ulterior că a existat un audit extern realizat recent și un raport. Comisia Europeană a solicitat în acest sens Ministerului Sănătății prezentarea unui sistem de măsuri pentru a ajunge la un sistem reformat, conform cu standardele europene. Dr. Dobrotă a mai spus și că Ministerul Sănătății a elaborat o aplicație prin care solicită sprijin financiar nerambursabil. Aceasta a menționat că Ministerul va asigura planul de implementare al proiectului SRSS în parteneriat public – privat și că va fi creat un grup de lucru care va lucra cu experții străini. „Fișa proiectului este aprobată, iar Ministerul Sănătății poartă în acest moment discuții cu reprezentanții SRSS de la nivelul Comisiei Europene”, a spus aceasta.

Referitor la noile schimbări introduse în sistem, dr. Dobrotă a menționat că „acele platforme de testare și procesare vor fi rezultatul concentrării activității de testare și procesare de la multiple centre de transfuzii într-un singur centru de transfuzii. Este una dintre soluțiile la care au recurs o parte dintre statele membre UE, pentru cost – eficiență”.

 

Directorul Unifarm, Adrian Ionel, a subliniat necesitatea evaluării corecte și la zi a sistemului național de transfuzii, care „așa cum se știe, în ultimii 30 de ani a ajuns în prag de dezastru” și a cerut să fie stabilite termene clare pentru auditare, stabilirea priorităților și implementarea acestui proiect. Dr. Dobrotă l-a asigurat că acesta va începe să fie pus în practică din luna iunie a acestui an.

Amalia Șerban, directorul Direcției Asistență Medicală și Sănătate Publică din Ministerul Sănătății, a declarat că la nivelul instituției este formată echipa care poartă discuțiile de specialitate cu experții Comisiei Europene, iar aceștia sunt deja în curs de contractare a organismelor care vor face implementarea proiectului, urmând ca experții străini să vină cu propuneri, inclusiv pe secțiunea de plasmă din cadrul noului proiect.

La rândul său, secretarul de Stat Horațiu Moldovan a precizat că „este necesar să apreciem nevoile, pentru a exista reinvestiție în acest domeniu. Ne propunem să ameliorăm situația echipamentelor, să dezvoltăm specialitatea de hemobiologie-transfuzie, care în România nu este evidențiată corect și să generăm programe de formare pentru tinerii medici care să abordeze acest domeniu”, menționând că este avută în vedere și ridicarea standardelor pentru a putea face recoltări de plasmă și pentru a putea intra în circuitul european al celor care recoltează plasmă.

 

Președintele CNAS, Adela Cojan, a spus că în scurtul timp după venirea sa la conducerea instituției a constatat că legislația actuală „face o oarecare discriminare în ceea ce privește plata sângelui și a componentelor sanguine între spitalele publice și cele private”, menționând că deși legea prevede că sângele, componentele sanguine, nu pot fi obiectul unui act comercial, acestea se vând, la unele spitale private.

Președintele CNAS a cerut revizuirea procedurilor și protocoalelor „prin care este reglementată partea de conservare, de transport, de utilizare sau de indicații clinice, atât pentru sângele total, pentru concentratele eritrocitare sau concentratele trombocitare, cât și pentru plasmă sau alte componente sanguine, fie prin prevenirea, diagnosticul și tratamentul precoce al anemiei, fie prin protocoale privind o hemostază chirurgicală meticuloasă, controlul hipotensiunii în timpul anesteziei, utilizarea medicației care să prevină tendința de sângerare, a procedurilor de autotransfuzie sau a alternativelor farmaceutice pentru stimularea hematopoezei”, a subliniat Adela Cojan.

La rândul său, dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor București, a subliniat că resursa umană este foarte importantă în dezvoltarea sistemului de transfuzie și că „reorganizarea sitemului național de transfuzii este o necesitate. Această dezbatere ne ajută să știm situația reală, consider că este foarte important ca la finalul dezbaterii să se traseze direcții strategice”, a declarat aceasta.

 

Din partea pacienților cu imunodeficiențe primare, Otilia Stângă, vicepreședintele asociației care reprezintă interesele acestora, a atras atenția că în cinci ani, o treime dintre pacienții care au nevoie de imunoglobulină nu vor mai putea avea acces la aceasta. „La nivel mondial, consumul de imunoglobulină a crescut constant, atât din cauza descoperirii de noi pacienţi, cât şi a creşterii numărului de afecţiuni în care este folosită imunoglobulina. Se preconizează că, în jurul anului 2025, unul din trei pacienţi care are nevoie de imunoglobulină nu va putea să aibă acces la aceasta din cauza lipsei materiei prime, care este plasma umană colectată de la donatori. Consumul minim anual recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 65 de grame la mia de locuitori pe an, iar în România s-a folosit, în ultimii ani, o medie de 5 grame la mia de locuitori. În afara faptului că România nu oferă materie primă pentru fabricarea de imunoglobulină, o altă cauză ce conduce la neacordarea tratamentului sau la subdozarea acestuia este – aşa cum ştim cu toţii – alocarea de fonduri insuficiente pentru achiziţia de medicamente. Dorinţa noastră este ca şi pacienţii români să beneficieze de tratament cu imunoglobulină în doze corecte şi la timp, aşa cum se întâmplă în restul Europei. Ne dorim ca şi în România să se colecteze plasmă, în vederea fabricării de medicamente, întrucât aceasta este singura soluţie pe termen mediu şi lung de a asigura accesul pacienţilor români la tratament”, a declarat aceasta.