Banca națională de sânge, plasmă și celule stem, realizată în parteneriat public-privat
Se estimează că durata parteneriatului se va întinde pe o perioadă de 25 de ani, dintre care primii zece ani vor fi destinați etapei de execuție.
Ministerul Sănătății intenționează să înființeze o Bancă Națională de sânge, plasmă umană și celule stem, proiectul acestei investiții fiind publicat la finele săptămânii trecute pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Conform documentului, investiția este de 854 de milioane de lei, iar realizarea proiectului urmează a fi pusă în practică în cadrul unui parteneriat public-privat. Ministerul Sănătății, în calitate de partener public, va fi reprezentat în cadrul acestui parteneriat de compania națională Unifarm.
Durata estimată a acestui proiect este de 25 de ani, interval ce include atât perioada de execuție cât și cea de operare. Execuția ar urma să se realizeze în 10 ani, etapizată pe fiecare dintre cele trei componente principale, respectiv banca de celule stem centrele de colectare și fabrica de procesare și fracționare a plasmei umane.
În proiectul de act normativ se arată că „investiţiile se vor realiza gradual, conform calendarului stabilit de comun acord cu partenerul public, dar nu mai târziu decât este prevăzut în prezentul studiu de fundamentare. Astfel, în prima etapă se va investi în capacitatea de colectare, apoi în cea de testare şi stocare, urmând ca, după realizarea unei capacităţi de colectare de minim 300.000 de litri de plasmă anual şi 5.000 de mostre de celule stem, să fie începută investiţia în capacităţile de procesare”.
Centrele de transfuzii din țară vor fi printre principalii beneficiari, în proiect fiind prevăzut și faptul că cel puțin 10 dintre acestea vor fi modernizate și transformate în centre regionale, cheltuielile aferente urmând a fi suportate de partenerul privat.
De asemenea, maternitățile vor beneficia din plin de existența Băncii Naționale de sânge, plasmă și celule stem, pentru că viitoarele mame vor avea opţiunea de a dona sângele placentar, sângele ombilical şi ţesutul ombilical, în acest sens fiind necesară și o modificare a cadrului legislativ, pe care Ministerul Sănătății o are în vedere.
Nu în ultimul rând, de această investiție vor beneficia toate unităţile de transfuzie din spitalele publice şi private, mai ales în cazul în care este nevoie urgentă de grupe de sânge deficitare sau rare, precum și clinicile de hematologie şi transplant medular din spitalele publice şi private, mai ales cele care au acreditate protocoalele de prelevare de celule stem din sânge periferic şi măduvă osoasă.
Necesitatea demarării unui astfel de proiect este argumentată în nota de fundamentare a proiectului, în care sunt citate date din raportul de țară întocmit de Comisia Europeană, conform cărora starea de sănătate a populaţiei din România este deficitară. „Speranţa de viaţă la naştere este cu mult sub media UE, atât în ceea ce priveşte bărbaţii (71,6 ani, faţă de 77,8), cât şi în ceea ce priveşte femeile (78,7 ani, faţă de 83,3). Ratele mortalităţii legate de sistemul circulator şi mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate”, se arată în documentul în care se subliniază că în ciuda unui sistem obligatoriu de asigurări de sănătate, circa 86% din populaţie era asigurată în 2015.
Datele citate mai indică faptul că românii sunt printre europenii cu cea mai redusă percepţie asupra stării lor de sănătate. În comparaţie cu media UE de 3,7%, 10,4% din români relatează că au avut nevoi medicale nesatisfăcute din cauza costurilor, a serviciilor medicale furnizate la distanţă sau a timpului de aşteptare. „Având în vedere cele prezentate, raportat la realităţile subsecvente din ariile operaţionale ale centrelor de transfuzie, băncilor de celule ale spitalelor şi clinicienii utilizatori ai produselor terapeutice derivate din plasma umană, oportunitatea şi utilitatea proiectului apar ca legitime şi imperios necesare. O abordare integrată a acestor probleme sub egida băncii naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem va pune în acord funcţionalitatea sistemului din România cu principiile şi liniile directoare ale normelor europene în materie de colectare, depozitare, transport, preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sangvine” se mai arată în nota de fundamentare.
