Alimentația nesănătoasă, tutunul și alcoolul – factori de risc pentru mai mult de jumătate dintre decesele din România

O analiză efectuată la nivelul țărilor europene mai relevă faptul că peste o treime dintre români suferă de boli cronice, iar aceste afecțiuni sunt din ce în ce mai prezente la copii.

Coaliția pentru Sănătate Europeană a publicat recent pofilul de țară în ceea e privește sănătatea pentru România, la nivelul anului precedent, documente similare fiind realizate și pentru celelalte state europene. Cum ne-am obișnuit deja, România stă în continuare foarte prost la multe capitole, în comparație cu celelalte țări din UE, având cea mai scăzută speranță de viață în rândul populației, deși acest indicator a crescut cu mai mult de patru ani începând cu anul 2000. Raportul mai arată că mai mult de jumătate dintre decesele înregistrate în România sunt datorate unor factori comportamentali precum alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și fumatului, iar cheltuielile alocate domeniului Sănătății sunt în continuare cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Astfel, riscurilor alimentare le sunt atribuite 27% din decese, aceste riscuri constând în consumul insuficient de fructe și legume, coroborat cu un consum excesiv de zahăr și sare. Acelorași cauze li se atribuie 18% din totalul deceselor din Uniunea Europeană. Fumatul activ sau pasiv este cauza a 17% din decese, același procent fiind înregistrat și la nivelul țărilor europene, iar alcoolul este factor de risc comportamental pentru 14% din decesele din România, față de 6%, cât este media europeană. Profilul de sănătate al României mai indică faptul că unul din cinci adulți fumează zilnic, în timp ce peste o treime consumă alcool în exces cel puțin o dată pe lună.

Activitatea fizică scăzută este un alt factor de risc comportamental și cauzează 4% dintre decesele din România, deși 30 de minute de mișcare pe zi ar contribui semnificativ la reducerea mortalității.

Un alt aspect îngrijorător care se desprinde din profilul de țară al României în ceea ce privește sănătatea este legat de bolile cronice, de care suferă peste o treime din populație. Dintre pacienții cu afecțiuni cronice, 19% au fost diagnosticați în ultimii 10 ani, iar una dintre problemele semnalate constă în faptul că tratamentele se bazează în continuare pe protocoale generalizate, ce vizează ușurarea sau suprimarea simptomelor asociate acestor boli și aproape niciodată nu se are în vedere identificarea cauzelor și tratamentul personalizat, care are la bază analize clare și exacte ce arată caracterul individual al problemei și care se aplică frecvent la nivel internațional.

Astfel, românii cu vârsta de peste 65 de ani trăiesc mai mulți ani din viață cu o boală cronică sau cu o dizabilitate, situație care plasează România peste media UE. Profilul de sănătate al României mai arată mai arată că majoritatea au declarat că au una sau mai multe boli cronice.

Bolile cronice afectează în același timp tot mai mulți copii, în cazul cărora principala problemă generatoare este obezitatea, despre care specialiștii spun de mai mulți ani că a devenit o problemă națională. Despre această problemă, medicul pediatru Gabriela Ion, șef de lucrări în cadrul UMF Carol Davila, a precizat că „dacă înainte se considera că boala cronică este apanajul vârstei înaintate, în prezent, procentul ridicat de boli cronice în pediatrie e îngrijorător, ceea ce ne obligă să investigăm cauzele. În prezent obezitatea reprezintă principala cauză generatoare de boală cronică, mai ales în pediatrie. Începe în primii doi ani de viață, fiind legată de  alimentația mamei din timpul sarcinii, nașterea prin cezariană, perioada de alăptare etc. Obezitatea nu este o problemă de estetică, să nu ne lăsăm păcăliți, ci este generatoare de boli importante și care afectează stilul de viață: diabet, boli cardiovasculare, boli reumatismale, tulburări de ciclu la adolescente, tulburări de fertilitate și multe altele”.

Totodată, bolile cardiovasculare continuă să constituie principala cauză de mortalitate în România, cea mai mare incidență având-o boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral. În același timp, a crescut în ritm accelerat numărul deceselor cauzate de bolile oncologice, cancerul pulmonar reprezentând cea mai frecventă cauză de deces cauzat de bolile din această categorie, rata mortalității crescând cu aproape 14 % din 2000, în principal din cauza fumatului. Raportul mai arată că în ultimii ani au crescut și ratele mortalității legate de alte tipuri de cancer, în special pentru cazurile de cancer colorectal și de cancer de sân.