Anemia, malnutritia si rahitismul, cele mai frecvente afectiuni in randul copiilor din mediul rural

Aproximativ o treime din copiii de la tara sunt anemici, iar statisticile mai indica faptul ca jumatate din copiii romani traiesc in saracie, aceasta constituind baza mortalitatii infantile.

 

22196copii-saraci-1Statistici ingrijoratoare, aduse la cunostinta opiniei publice, cu ocazia unei dezbateri cu tema Solutii pentru imbunatatirea sanatatii copiilor”, care a avut loc astazi, la Senat. La eveniment au participat medici specialisti si reprezentanti ai unor asociatii umanitare a caror activitate este legata de sanatatea, bunastarea si siguranta copiilor. Cu acest prilej a fost evidentiat faptul ca jumatate dintre copiii romani traiesc in saracie, iar pe fondul acesteia apar o serie de probleme de natura medicala si de ordin social.

Cei mai afectati se pare ca sunt copiii din mediul rural, in randul carora afectiuni precum anemia, malnutritia sau rahitismul sunt foarte frecvente, principalul factor favorizant fiind saracia. Conform medicului pediatru  Doina Plesca, la aceasta ora, o treime de copiii care traiesc in mediul rural sufera de anemie, singurul fapt imbucurator fiind ca situatia s-a mai imbunatatit in perioada scursa din 1989 pana in prezent.

 

copii saraciIn cadrul dezbaterilor care au avut loc la Palatul Parlamentului, dr. Doina Plesca a precizat ca numarul mare de copii din mediul rural care sufera de anemie, malnutritie sau rahitism poate fi si rezultatul unei educatii sanitare precare. „Unul din trei copii din mediul rural sufera de anemie, iar malnutritia si rahitismul, tot boli nutritionale, sunt foarte frecvente la aceasta categorie de copii din mediul rural. Asta inseamna ca, educational, noi avem niste probleme. Daca ne referim la ceea ce vine la nivel de spital, as putea sa spun ca marea majoritate provin din mediul socio-economic precar. Sunt copii la care educatia sanitara practic nu exista si nu putini dintre acestia nu au nici macar o inregistrare la un medic de familie”, a precizat medicul pediatru. Desi de la 26 de decese la mia de nou nascuti, atat cate era rata mortalitatii infantile in 1989, s-a ajuns in prezent la o rata de 9,8, cifra este inca destul de mare, plasand Romania pe un loc fruntas in privinta mortalitatii infantile. Ca solutie, medicul Doina Plesa a precizat ca ar fi necesara existenta unei structuri, in Ministerul Sanatatii, care sa se ocupe in exclusivitate de starea de sanatate in randul copiilor si de monitorizarea planurilor strategice de imbunatatire a sanatatii acestora.

 

Gabriela Alexandrescu

Gabriela Alexandrescu

La randul sau, Gabriela Alexandrescu, presedintele executiv al „Asociatiei Salvati Copiii!”, a precizat ca saracia in care traiesc jumatate dintre copiii romani este baza mortalitatii infantile, a slabei nutritii si a abuzurilor asupra minorilor. Aceasta a dat exemplul parintilor care traiesc din alocatiile copiilor, pentru ca pur si simplu nu au o alta sursa de venit, context in care „suportul acordat copiilor trebuie marit, cresterea alocatiei pentru copii trebuie sa insemne ceva pentru copil si parinte”, dupa cum a declarat Gabriela Alexandrerscu.

Aceasta a tras un semnal de alarma si in ceea ce priveste sanatatea mintala a copiilor, spunand ca „in general, parintii sau specialistii ne focalizam pe aspecte curative si mai putin pe prevenire, dar din ceea ce vedem la centrele noastre de evaluare si terapie de la Salvati Copiii, vin foarte multi copii cu probeleme legate de depresie, de comportament scolar agresiv, de ADHD. Ori, parintii trebuie sa inteleaga ca aceste aspecte de sanatate mentala sunt la fel de importante ca si celelalte. Cauzele tin de mediul familial, de mediul scolar… Poate sa fie o familie care neglijeaza copilul sau care este violenta fata de copil sau un mediu scolar in care el nu se simte bine, nu e bine tratat, ci este agresat si umilit”.

 

Dr. Dan Mircea Enescu

Dr. Dan Mircea Enescu

Dr. Dan Mircea Enescu, managerul Spitalului Grigore Alexandrescu din Bucuresti, a astras atentia asupra discrepantei uriase dintre discutiile care au loc la nivel institutional si realitatea din spitale.

Situatia tarii noastre, in clipa aceasta, este foarte grava si spun asta pentru ca vin dintr-un spital turnesol al starii de sanatate a copiilor, unde incercam cu eforturi disperate sa le acordam o asistenta medicala decenta”, a spus medicul, sustinandu-si afirmatiile prin faptul ca dintre 4.000 de copii ar avea nevoie de implant cohlear din care la institutia pe care o conduce au fost rezolvati 7, desi acest tip de implant, cu care statul ar cheltui 3.000 de euro,  ar transforma un viitor asistat social cu care statul cheltuieste 27.000 de euro, intr-un adult perfect normal.

Dr. Enescu a mai spus ca s-a gresit atunci cand la Ministerul Sanatatii a fost desfiintat compartimentul „Mama si copilul”, pentrru ca acum nimeni nu mai stie sa dea informatii despre acest subiect. In consecinta, a cerut ministrului Sanatatii o strategie nationala in materie, pentru a sti incotro ne indreptam.

 

Dr. Gheorghe Burnei

Dr. Gheorghe Burnei

In cadrul aceleiasi dezbateri, dr. Gheorghe Burnei, seful Clinicii de Ortopedie Pediatrica de la Spitalul Marie Curie a avansat ca solutie de imbunatatire a starii de sanatate a copiilor un program de monitorizare la nastere, pentru a depista bebelusii cu displazie de sold. Medicul a explicat ca un tratament aplicat in primele trei luni de viata vindeca integral aceasta afectiunde invalidanta, in timp ce costul unei operatii este intre 40.000 si 80.000 de pacient, plus alte 20.000 pentru endoprotezare, ceea ce inseamna pierderi de  24 de milioane de euro anual. Un program de screening, a mai aratat medicul, ar rezolva problema cu o investitie de doar 4 milioane de euro in 10 ani.

Dr. Rodica Tanasescu, presedinta Societatii Nationale a Medicilor de Familie din Romania, a adus in discutie riscogramele si preventia invocate de autoritati si prevazute in pachetele de servicii medicale care vor intra in functiune de la 1 iunie, mentionand ca este imposibil de facut in contextul in care  „eu, ca medic de familie, nu am nicio posibilitate de investigatie medicala pentru pacientul cu diabet, de exemplu”.

Dr. Tanasescu a dat exemplul unei gravide care in afara investigatiilor uzuale decontate de CNAS trebuie sa scoata din buzunar intre 700 si 3.000 de lei pentru alte analize, fara a le include aici pe cele sofisticate sau cazul in care s-ar impune si teste genetice.

Faptul ca se vorbeste despre diagnosticare precoce a fost apreciat de reprezentanta medicilor de familie drept vorbe goale, in contextul in care dupa diagnosticare, nu se mai stie ce se intampla cu pacientul, nu exista asistenti comunitari si nu se pot efectua constant nici macar vaccinarile obisnuite.

 

Eduard Petrescu - reprezentant UNICEF

Eduard Petrescu – reprezentant UNICEF

In concluzie, drepturile celor mici sunt mai mult pe hartie, in timp ce in practica, situatia este catastrofala. Teoretic, toti copiii din Romania au toate drepturile din lume, deci, si pe cel la asistenta medicala de calitate, dar in practica aflam, din toate statisticile nationale, europene si internationale ca Romania este tara cu cea mai mare mortalitate infantila, ca 50% din copiii Romaniei traiesc in saracie si ca din aceste cauze avem un procent ingrijorator de copii anemici, malnutriti, bolnavi si nevaccinati.

O alta problema identificata in cadrul dezbaterii este numarul mare de cancere la copii (18,3% din cazuri reprezentand cancere noi), motiv pentru care medicii au cerut Guvernului, respectiv Ministerului Sanatatii sa gaseasca solutii pentru a preveni aceste imbolnaviri si pentru a ameliora suferinta acestor copii, prin accesul la terapii eficiente si de calitate.

Eduard Petrescu, reprezentantul UNICEF a aratat ca in Romania numarul copiilor internati in spital este de un milion pe an, iar acest numar foarte mare arata, de fapt, ca nivelul preventiei este foarte scazut. El a mai precizat ca o zi de spitale pentru un copil prematur costa 2.000 de lei, in conditiile in care la noi numarul copiilor prematuri si cu greutate mica este foarte mare. Construirea unei retele de asistente comunitare la nivel national care sa ajute la prevenirea nasterilor premature ar costa insa de trei ori mai putin decat ingrijirea acestor nou-nascuti.

 


Adaugati un comentariu


 

*