Anticorpi monoclonali pentru pacienții cu SARS-CoV-2 din Spitalul Județean de Urgență Buzău și Spitalul Râmnicu Sărat

Folosit în tratarea pacienților cu forme ușoare și medii de boală, tratamentul s-a dovedit eficient în prevenirea formelor severe de COVID-19 și a fost distribuit de Ministerul Sănătății în 174 de spitale care tratează pacienți infectați cu noul coronavirus. 

 

Spitalele care tratează pacienți infectați cu SARS-CoV-2 au primit, marți, 7.500 de doze de anticorpi monoclonali. 147 de spitale, din toată țara, vor avea la dospoziție acest tratament, anunță Ministerul Sănătății, care a achiziționat medicamentele în baza Acordului –Cadru SANTE/2020/ C3/091 încheiat între Comisia Europeană și firma producătoare și pentru care fondurile au fost alocate în luna septembrie a acestui an, din Rezerva bugetului de stat.

Pe lângă acest Acord, Ministerul Sănătății a solicitat, la jumătatea lui octombrie, activarea mecanismului de protecţie la nivelul Uniunii Europene, pentru 40.000 de doze de anticorpi monoclonali. România a primit un astfel de ajutor, Italia a donat 5.000 de doze care au fost deja repartizate către 134 de spitale, Germania și-a anunțat intenția de a trimite 12.700 de doze, iar Serbia  a trimis deja circa 6.000, însă cantitățile sunt, de departe, insuficiente.

Administrarea anticorpilor monoclonali este recomandată în primele zile de boală, pentru tratarea pacienților care nu au nevoie de oxigen suplimentar și care prezintă risc ridicat de a evolua spre o formă gravă de COVID, ulterior, când se ajunge la o afectare pulmonară semnificativă, tratamentul nemaifiind eficient.

 

Din cele 7.500 de doze distribuite marți de Ministerul Sănătății, cele mai multe (2.170) au fost repartizate spitalelor din București, unde există cea mai mare concentrare de pacienți infectați cu noul coronavirus, la Timiș au ajuns 488 de doze, la Iași – 348 și la Cluj – 340.

Buzăul, care în ultima vreme se confruntă cu o avalanșă de îmbolnăviri, are curtea mereu plină de ambulanțe care așteaptă cu orele, uneori chiar cu zilele, să se mai facă un loc, pentru că unitatea medicală nu mai are unde-i interna pe cei infectați, se numără printre județele care au primit, de asemenea, o cantitate importantă de anticorpi monoclonali (160). Spitalul Județean de Urgență, care a ajuns deja să tripleze locurile dedicate tratării și îngrijirii pacienților infectați, mulți dintre ei în stare severă, primește 100 de doze, iar  60 de doze ajung la Spitalul din Râmnicu Sărat, care, de asemenea, are toate paturile destinate pacienților COVID, ocupate.

Pacienții care vor fi primi acest tratament au șansa să nu mai ajungă dependenți de oxigen sau să aibă nevoie de Terapie Intensivă. Medicii atrag însă atenția că tratamentul este eficient doar dacă este administrat „în primele 3-7 zile de la primele simptome, când se multiplică virusul și boala este în evoluție. Potrivit protocolului național, pacientul trebuie să nu aibă o formă severă de boală, să aibă saturații bune, de peste 93% și să prezinte factori de risc – hipertensiune, boli cardiovasculare, diabet, transplant, imunosupresie”, atrăgând astfel atenția că, după aceea, tratamentul devine ineficient.

 

Din păcate, mulți pacienți ajung la spital după ce au stat acasă o săptămână, două sau chiar trei, iar starea în care se află este de multe ori deplorabilă, ceea ce face ca bunăvoința și efortul cadrelor medicale să fie zadarnice. Din această cauză, la SJU Buzău s-a ajuns în situația ca pacienții să aștepte ore sau chiar zile întregi în curtea spitalului, în ambulanțe sau în autoturisme proprii, până se mai eliberează un pat, iar în acest timp, în jur de 200 de apeluri la Amabulanță pentru testare COVID rămân în așteptare…

Pentru a face față situației, conducerea unității medicale a restrâns la maxim activitatea pentru pacienții non-COVID și a alocat pacienților infectați aproape jumătate din capacitate. Chiar zilele acestea, paturile din secția de Neurologie au fost disponibilizate, pacienții au fost mutați pe Cardiologie și s-a  creat o nouă zonă tampon pentru pacienții care ajung la spital cu semne de boală, care vor fi îngrijiți aici până când medicii află rezultatul testului RT-PCR, care le arată dacă pacientul este infectat sau are sechele COVID și îi ajută să decidă ce trebuie făcut.

„Aici vor fi internați pacienții care vin la UPU cu afecțiuni pulmonare ridicate, cu dependență de oxigen, al căror test rapid iese negativ, dar din evaluarea medicală reiese fie că sunt pozitivi, fie negativi dar tocmai ce au trecut prin boală. Până se confirmă în ce situație sunt, prin testarea RT-PCR, încercăm să mai eliberăm UPU unde, efectiv, nu mai avem unde să-i punem. Dacă se vor pozitiva, vor fi mutați pe secțiile COVID, la etajele 2 și 4 din sediul principal al spitalului, ori la Infecțioase și Pneumologie. Dacă se negativează, vor fi redirecționați către alte secții”, a explicat managerul Spitalului Județean Buzău, Claudiu Damian.

 

Alte 10 paturi vor fi disponibilizate în cadrul Compartimentului DV, din curtea Spitalului Gârlași, unde „vor fi internați pacienți cu forme medii de boală, pentru care am achiziționat noi concentratoare de oxigen de 10 litri. Sperăm ca până vineri să avem încă 10 paturi disponibile pentru pacienți COVID”, a mai spus managerul SJU.

„Situația este dramatică. Locurile pentru pacienți COVID sunt ocupate demai bine de 2 săptămâni, iar la ATI, unde am ajuns la 17 paturi COVID, nu avem niciun loc neocupat, de la începutul pandemiei. În valurile 1, 2, 3 am avut 68 de locuri pe secțiile exterioare pentru COVID, am suplimentat la 182 de locuri, dar astăzi, spre exemplu, avem 241 de pacienți, adică o treime din totalul paturilor pe care le are spitalul sunt ocupate cu pacienți COVID. Efectiv nu mai avem unde să-i internăm, iar cea mai gravă problemă este că aproximativ 80% dintre ei vin cu afectare pulmonară mare, sunt dependenți de oxigen, stau acasă până în ultimul moment, ba de teama COVID, ba că se tratează la domiciliu, și își pun viața în pericol. La ora actuală, singurele secţii care funcţionează la capacitate sunt Maternitatea şi Oncologia. În rest, nu mai facem internări decât pentru bolnavi aflați în situații de urgență, a căror viaţă este pusă în pericol. Unitatea de Primiri Urgenţe este şi ea afectată, avem 58 de pacienţi infectaţi în aşteptare”, a precizat Claudiu Damian, care explică de ce a fost necesar să supimenteze numărul de paturi destinate pacienților COVID.

 

Anticorpii monoclonali reprezintă un asset important, de aceea nu e de mirare că guvernele țărilor bogate duc adevărate bătălii pentru achiziționarea lor. Acest tratament, despre care la vremea respectivă s-a spus că ar fi un „cocteil de anticorpi experimentali, aflați încă în teste”, l-a pus pe picioare în câteva zile pe președintele Donald Trump, la începutul lui octombrie 2020, când s-a îmbolnăvid de Covid. Câteva luni mai târziu, amestecul de anticorpi monoclonali REGN-COV2, dezvoltat de compania farmaceutică americană Regeneron, a fost aprobat în Statele Unite, iar în februarie 2021, acest tratament a primit și recomandarea Agenției Europene a Medicamentului.

„În România, conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, utilizarea anticopilor monoclonali – soluție perfuzabilă se administrează pacienților cu forme ușoare și medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen și care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat în primele 3-5 zile de la debutul primelor simptome. Eficiența anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile”, precizează specialiștii Ministerului Sănătății.

 

Pentru ca administrarea anticorpilor monoclonali să se poată face cu maximum de eficiență, la solicitarea ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, Comisia de specialitate de boli infecțioase a MS a realizat o „Informare” către profesioniștii din sistemul sanitar, privind modul de administrare al acestor medicamente. Aceasta a fost transmisă de Ministerul Sănătății în toare unitățile sanitare cărora le–a fost distribuit produsul și, în plus, președintele Comisiei, dr. Virgil Musta a susținut săptămâna trecută o videoconferință cu medicii care administrează medicamentul, în cadrul căreia a explicat modul de administrare și a răspuns la întrebările medicilor.

„Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează în formele ușoare și medii de boală. Corect utilizate, aceste medicamente previn cu succes trecerea la stadii severe. Reprezintă o șansă pentru noi să mai atenuăm internările în secțiile de terapie intensivă. Din această cauză am solicitat conducerii Comisiei de speialitate și reprezentanților MS implicare maximă în valorificarea lor. Fac apel și la medicii de familie care au un rol important în catagrafierea și îndrumarea viitorilor beneficiari ai acestor terapii”, a subliniat Cseke Attila, ministrul Sănătății.

 

Astfel, potrivit protocolului aprobat, sunt eligibili pentru administrarea anticorpilor monoclonali pacienții care îndeplinesc, cumulativ, criteriile 1,2,3 și cel puțin unul din factorii de risc:

1. Semnarea Consimțământului Informat

2. Forme usoare SO2>93% fără supliment de oxigen

3. Administrarea Ac Monoclonali <7 zile de la debutul simptomatologiei

Factori de risc pentru evoluție severă ( se prioritizează persoane cu mai mulți factori de risc):

* vârsta >65 ani

* BMI >30kg/m2

* Boli cardiovasculare severe, insuficiență cardiacă NYHA 4, Infarct micoardic recent, Cardiopatia ischemică severă

* B.P.C.O.

* Diabet Zaharat tip 1

* Terapie imunosupresoare – terapii biologice

* Pacienți cu transplant de organe sau măduvă

* Pacienți cu neoplazii sau hemopatii în terapie

* SIDA

 

În procesul de îndrumare al pacienților pentru administrarea anticorpilor monoclonali, un rol important îl are medicul de familie. Conform recomandărilor Comisiei de boli infecțioase, odată intrate în farmacia spitalului, medicamentele pot fi eliberate pacienților, după o prealabilă evaluare clinico-biologică care poate fi realizată fie în spital, fie în cabinetele medicilor de familie care, ulterior, îndrumă pacienții penru administrare în spital.

Administrarea medicamentelor se va face fie prin spitalizare de zi, fie la camera de gardă, fie în Unitățile de Primiri Urgențe.

Comisia de boli infecțioase recomandă, pentru realizarea eficientă a procesului de administrare:

* Organizarea la nivelul spitalelor desemnate a procesului de administrare a anticorpilor monoclonali.

* Înștiințarea medicilor de familie prin toate canalele posibile, despre criteriile pacienților eligibili și fluxul pacientului cu infecție SARS-Cov-2 care îndeplinește criterile de administrare.

* Catagrafierea persoanelor care se califică, de către medicii de familie, conform criteriului de patologii cronice

* Anunțarea pacienților eligibili, conform catagrafierii realizate de către medicii de familie, în legătură cu posibilitatea și condițiile de a beneficia de acest tratament, ca terapie, în situația îmbolnăvirii și testării în primele 5 zile de la primul simptom.

* Trimiterea pacientului calificat pentru evaluare la spitalul desemnat (sau la unul dintre spitalele desemnate) pentru administrarea anticorpilor monoclonali.

 

Ce sunt, de fapt, anticorpii monoclonali? 

Potrivit specialiștilor, anticorpii monoclonali sunt proteine produse în laborator, care imită capacitatea sistemului imunitar de a combate noul coronavirus. Aceştia se fixează de proteina virală de suprafaţă (spike) şi blochează capacitatea virusului de a se fixa de celulele umane.

Aceștia sunt, de fapt, anticorpi similari cu cei pe care organismul uman i-ar produce în mod natural, ca răspuns la infecție, dar pot fi produși în masă, într-un laborator, fiind proiectați pentru a recunoaște o componentă specifică a acestui virus – proteina spike, de pe coaja sa exterioară. Prin vizarea proteinei spike, acești anticorpi specifici interferează cu capacitatea virusului de a se atașa și de a intra în celulele umane și ajută sistemul imunitar până când acesta oferă propriul răspuns.

„Această terapie poate fi extrem de eficientă, dar nu este un înlocuitor pentru vaccin”, explică medicii.

 

Mai multe companii farmaceutice lucrează însă, în acest moment, la diferite variante de „cocktailuri”, care permit multe combinații care pot fi făcute, astfel încât să se lărgească spectrul de acțiune, având în vedere mutațiile pe care noul coronavirus le face, frecvent.

Unul dintre cele mai inovatoare pare cel de la AstraZeneca. Pe lângă profilul curativ, acesta oferă, conform datelor publicate până acum, și o variantă de protecție de până la un an, pacienților. Sub denumirea comercială AZD7442 sau Evusheld, acest tratament este o combinație dintre doi anticorpi monoclonali care, conform testelor, ar putea reduce cu 77% riscul de a dezvolta Covid-19 simptomatic și cu 67% riscul de a dezvolta Covid-19 sever sau chiar deces din comorbități asociate, dovedindu-se astfel, până acum, singura combinație de anticorpi cu acțiune îndelungată dovedită atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea COVID-19.

La nivel profilactic, noul tratament a reușit să ofere o protecție puternică suplimentară persoanelor vulnerabile, care sunt vaccinate, iar o analiză prespecificată a participanților (care au primit tratament cu AZD7442  în termen de cinci zile de la apariția simptomelor) a arătat reducerea riscului de a dezvolta COVID-19 sever sau de deces  (din orice cauză). Conform rezultatelor, 75% dintre participanții la studiul pentru tratament – unde s-a analizat impactul a două tipuri de anticorpi descoperiți la Centrul Medical al Universității Vanderbilt – aveau  afecțiuni cronice, inclusiv chiar persoane cu un răspuns imun mai scăzut la vaccin.

 

Comisia Europeană a stabilit, recent, o listă cu zece mijloace terapeutice potenţial eficace împotriva COVID-19, pe baza unor avize ştiinţifice independente, listă care afost împărţită în trei categorii de mijloace terapeutice şi va continua să evolueze pe măsură ce vor apărea noi dovezi ştiinţifice:

Anticorpi antivirali monoclonali, care sunt cel mai eficienţi în stadiile timpurii ale infecţiei – Ronapreve, o combinaţie de doi anticorpi monoclonali, de la Regeneron Pharmaceuticals şi Roche; Xevudy de la Vir Biotechnology şi GlaxoSmithKline, respectiv Evusheld, o combinaţie de doi anticorpi monoclonali, de la AstraZeneca.

Antivirale orale pentru utilizare cât mai repede posibil după infectare – Molnupiravir, de la Ridgeback Biotherapeutics şi MSD; PF-07321332, de la Pfizer şi respectiv AT-527, de la Atea Pharmaceuticals şi Roche.

Imunomodulatori pentru tratarea pacienţilor spitalizaţi – Actemra (tocilizumab), de la Roche Holding; Kineret (anakinra), de la Orphan Biovitrum din Suedia; Olumiant (baricitinib), de la Eli Lilly şi Lenzilumab, de la Humanigen.