Aproape jumătate dintre medicii de familie din România sunt pensionari sau în prag de pensie
Această realitate crudă a fost recunoscută și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la Şcoala de Vară Internaţionale a Medicilor Rezidenţi şi Tineri Specialişti în Medicina de Familie, care are loc în aceste zile, la București.
Criza medicilor de familie despre care organizațiile profesionale au atras atenția în ultimii ani se adâncește pe zi ce trece. Puțini medici tineri aleg această specialitate și, mai ales, acceptă să profeseze în zonele defavorizate, în contextul în care condițiile în care trebuie să-și desfășoare activitate sunt deloc atractive. Sute de localități din țara noastră sunt, la ora actuală, lipsite de medici de familie, iar aproape jumătate dintre cei care sunt în activitate sunt pensionari sau în pargul pensionării.
În acest context, prof. univ. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, inițiatoarea și coordonatoarea științifică a Școlii de Vară Internaționale a Medicilor Rezidenți și Tinerilor Specialiști în Medicina de Familie, după ce le-a urat „bun venit” participanților și invitaților, a deschis evenimentul printr-un discurs prin care a evidențiat importanța multidisciplinarității în medicina de familie, subliniind necesitatea de a construi „punți” între medicina de familie și celelalte specialități medicale, pentru a asigura o practică integrată și de calitate superioară, dar și pentru a încuraja inovația și colaborarea în beneficiul pacienților.
Prezent la eveniment, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a afirmat că, în următorii cinci ani, peste 4.000 din cei 11.000 de medici de familie care activează la nivel național vor ieși la pensie, iar pentru a asigura înlocuirea acestora, universitățile de Medicină și Farmacie vor crește numărul de locuri alocate pentru medicina primară la cel puțin 800 pe an. În fața acestei realități, dincolo de dorința autorităților „de a discuta cu colegii, de ne consulta, de a-i respecta și a-i apăra”, ministrul a spus că este necesar să se înțeleagă că „totul se întâmplă într-un context mai larg, în care relația noastră cu pacienții este esențială, iar încrederea oamenilor în sistemul de sănătate depinde, de foarte multe pri, de medicii de familie” și „trebuie să găsim o soluţie că înlocuim acest corp profesional cu tineri medici”.
În opinia sa, „acest lucru este posibil doar împreună cu universităţile de medicină şi farmacie, care nu erau proiectate să pregătească aşa de mulţi medici de familie. Anul trecut am avut pentru prima dată o discuţie foarte serioasă şi am reuşit să creştem numărul de locuri la Medicina de familie. Vom continua acest demers, astfel încât în fiecare an să avem cel puţin 800 de absolvenţi de medicină da familie, ca şi medici specialişti, încât să poată să înlocuiască colegii care se vor retrage”, a spus Alexandru Rafila.
Criza de medici de familie nu se va rezolva, însă, dacă nu se vor lua și alte măsuri, prin care tinerii medici să fie stimulați să meargă să profeseze în cele câteva sute de localităţi care nu au medici de familie, iar în opinia ministrului Rafila, asta va fi posibil doar „dacă va exista un parteneriat real cu autorităţile locale care au, cred eu, responsabilitatea ocrotirii sănătăţii comunităţilor pe care le conduc”. Ministrul Sănătății consideră însă că „medicina de familie va deveni tot mai atractivă şi din punct de vedere al veniturilor, pentru că tipul de servicii pe care medicii de familie le vor face, inclusiv pachetul de servicii medicale preventive, le oferă o creştere a veniturilor”, iar convingerea sa este că medicii de familie vor deveni „cei mai buni ambasadori ai sistemului de sănătate”.
Totodată, Alexandru Rafila s-a declarat încrezător că, până la sfârșitul anului, Agenția Națională de Achiziții Publice va finaliza achiziția echipamentelor necesare dotării cabinetelor medicilor de familie, astfel încât multe dintre acestea să fie echipate cu ecografe, electrocardiografe și spirometre.
În completare, preşedinta Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a afirmat că îşi doreşte ca medicina de familie să ajungă o specialitate performantă şi a subliniat că medicul de familie nu este un simplu „prescriptor” şi „registrator”, ci reprezintă „prima verigă” a sistemului medical, care intră în contact cu pacientul și care are un rol esențial în gestionarea și evoluția stării de sănătate a acestuia.
„Am fost extrem de revoltată când anumite personalităţi vorbesc despre medicii de familie ca despre nişte simpli prescriptori de bilete de trimitere. Nu, medicul de familie nu este un simplu prescriptor, nu este un simplu registrator şi aşa mai departe. Trebuie să fie profesionistul din sănătate, prima verigă care vine în contact cu pacientul. Este cel care dă prima impresie pacientului despre sistemul de sănătate”, a mai spus medicul.
Pe de altă parte, dr. Cătălina Poiană a atras atenția că multe dintre problemele sistemului de sănătate românesc ar fi rezolvate prin „ameliorarea” comunicării a medicilor şi a personalului medical cu pacienţii.
„Suntem deficitari, atât în ceea ce priveşte comunicarea între noi medicii, suntem deficitari în ceea ce priveşte comunicarea între diversele părţi ale echipei medicale pentru că un act medical de succes se face în echipă şi în echipă intră medicul, asistenta, infirmierul… Sunt foarte multe categorii care trebuie să lucreze coordonat, care trebuie să colaboreze şi care în primul rând trebuie să comunice. Dar poate cea mai importantă latură a comunicării o reprezintă comunicarea cu pacientul şi cred că multe dintre problemele care sunt la ora actuală în sistemul de sănătate românesc ar fi rezolvate dacă această comunicare a medicilor şi a personalului medical cu pacienţii ar fi ameliorată. Şi comunicarea nu poate să fie separată de empatia în ceea ce priveşte desfăşurarea actului medical”, a susţinut dr. Cătălina Poiană.
Prezent la eveniment, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a menționat că instituția pe care o conduce este singura din țară care a alocat 20% din locuri pentru Medicina de Familie.
„Universitatea noastră are un centru de simulare. 52 de milioane de lei au fost cheltuiţi pentru a pregăti acest centru şi o parte din simulatoare vor merge la Politehnică, unde aveţi de mâine pe holurile principale şi această simulare. Am fost singurii din ţară care am dat 20% din locurile din ţară pentru medicina de familie şi ne-am luat bobârnace de la cardiologi sau alte specialităţi care au avut impresia că au mai puţini rezidenţi. Vom da şi în acest an pentru medicina de familie, fiind o profesie importantă pentru că voi, pe lângă pacienţi, aveţi şi oamenii sănătoşi”, a spus rectorul Jinga, care a apreciat că Şcoala de Vară Internaţională a Medicilor Rezidenţi şi Tineri Specialişti în Medicina de Familie, este un eveniment „amplu şi extrem de benefic medicinei în tot ansamblul său, un proiect ambiţios” care „va aduce o plus-valoare medicinei de familie, medicinei centrate pe pacienţii, întregului angrenaj care compune în oricare ţară un sistem de sănătate sustenabil şi eficient”.
Dr. Valeria Herdea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ea însăși medic de familie, a arătat că vocația și dorința de a învăța și de a schimba lucrurile sunt extrem de importante pentru tinerii medici, iar în cei 25 de ani, de când a fost reînființată CNAS, medicina de familie a devenit, în ciuda greutăților cu care încă se confruntă, „un segment de asistență medicală puternic, în care s-au creat echipe puternice, care îngrijesc 19 milioane de pacienți, de la naștere până în ultima zi a vieții și cresc familii. Asta înseamnă că suntem alături de pacienți atunci când le este foarte greu. Suntem alături de ei atunci când îi jelesc pe cei care se duc, la fel cum suntem alături de ei atunci când se nasc. Asta înseamnă să fii medic de familie. Dincolo de toate, să îi iubești atât de mult încât să te adaptezi lor, să vii tu spre ei, să le vorbești despre prevenție, despre diagnostic precoce, despre screening, să înțeleagă de ce este bine să se poarte frumos în familie, unul cu altul, să-i creștem și să-i îndumăm să-și aleagă un drum și o profesie, să-i îndumi și să-i urmărești și uneori să-i și premiezi – spre exemplu, să-i spui că «dacă ai să intri la Medicină ai să primești un stetoscop»… Și să-i spui «să faci treabă bună în viața ta, să respecți pacientul din fața ta, să-l iubești suficient încât să-i dăruiești timp» – cel mai prețios lucru pe care-l avem, chiar în detrimentul propriei familii”, a explicat dr. Valeria Herdea.
Subliniind că Spitalul Militar Central „a deschis ușile pregătirii în Medicina de Familie”, general maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță Radu, director general SUUMC, a precizat că spitalul militar are o bază de pregătire foarte mare și o bază materială deosebită, iar de anul viitor va dispune și de o bază de simulare și abilități în medicină. Aceasta le-a transmis tinerilor prezenți la eveniment că trebuie să fie conștienți că ei vor schimba conceptul de medic de familie, pentru că ei se adresează atât omului bolnav cât și celui sănătos. „În dezvoltarea medicinei românești, în acest moment, screeningul și monitorizarea reprezintă o componentă foarte importantă. Iar dacă doamna președintă a CNAS a spus că vi se dăruiește primul stetoscop, eu spun că domnul ministru vă dăruiește primul ecograf. Un cabinet de medicină de familie fără ecograf, fără spirometru și fără monitorizare holter nu trebuie să mai existe. Ecograful este stetoscopul anului 2024, nu veți putea profesa fără el. Și-l felicit pe domnul ministru că printr-o ordonanță de urgență publicată săptămâna trecută a prevăzut că, în timpul rezidențiatului se pot face competențe”, a declarat g-ral mr. medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță Radu.
Comandantul SUUMC a amintit că instruirea în medicina de familie este esențială pentru asigurarea unui sistem de sănătate funcțional și a subliniat că medicii de familie reprezintă prima linie de contact între pacienți și sistemul medical, având un rol crucial în prevenția, diagnosticarea timpurie și gestionarea bolilor cronice.
„Probabil că in curând se vor înfința centre de screening, care au un rol extraordinar, iar faptul că actul dvs. medical va fi plătit nu neapărat pe lista capitație, ci pe ceea ce veți face efectiv, și poate la un preț corespunzător, va fi foarte mare atractivitatea pentru această specialitate. Pe de altă parte vorbim despre digitalizare și informatizare. Mi-aș dori foarte mult ca în timpul cel mai scurt să avem un networking al tuturor medicilor de familie, astfel încât să putem transmite toate scrisorile medicale online, să nu mai fie necesar să printăm niște bilete care să nu aibă continuitate și să nu știm sigur dacă scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist a ajuns sau nu la medicul de familie, ci să fie la un click distanță. Și poate că CNAS va prevedea acest lucru în noul contract-cadru, pentru că este foarte important. Pe de altă parte, cred că s-ar putea simplifica procedura privind biletele de trimitere. În pandemie am funcționat foarte bine cu bilete de trimitere transmise online…”, a punctat g-ral mr. medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță Radu.
Profesorul Thomas Freese, președintele WONCA Europe, a prezentat câteva statistici privind rolul medicului de familie și distribuția acestor specialiști în diferite zone ale europei, iar prof. dr. Viorel Jinga a prezentat un studiu tip chestionar, realizat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, la care au participat 337 de medici rezidenți în specialitatea Medicină de Familie din toți anii de studiu, aproape două treimi din respondenți au afirmat că au ales această specialitate datorită condițiilor de muncă, iar pentru mai mult de o treime, medicina de familie a fost prima opțiune la rezidențiat.
„Aproape 90% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți de faptul că au ales medicina de familie ca specialitate, în condițiile în care doar aproximativ 20% au terminat și o altă specialitate. Doar 5% și-au exprimat dorința de a profesa în altă țară, în timp ce 95% au declarat că doresc să profeseze în țară. Pe primul loc în preferințele medicilor, privind locul de muncă, rămâne însă mediul urban, dar o treime au răspuns că ar prefera să practice medicina de familie în mediul rural, iar decizia ar putea fi influențată de venituri, de asigurarea transportului și a cazării”, a subliniat rectorul Viorel Jinga.
Cea de-a doua ediție a Școlii de Vară Internaționale pentru Medicii Rezidenți și Tinerii Specialiști în Medicina de Familie, eveniment inițiat și coordonat științific de prof. univ. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, șef Disciplină Medicină de Familie în cadrul SUUMC, este organizată, în perioada 2-7 septembrie, de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, împreună cu Fundația Împreună pentru Educație și Sănătate, Fundația Societatea Universitară de Medicină de Familie AMAS și Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Peste 150 de medici rezidenți și tineri specialiști în Medicina de familie, din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Craiova, Galați, participă la ediția 2024 a evenimentului, la care sunt încurajați să fie ei înșiși „schimbarea” pe care vor să o vadă în medicina de familie și au oportunitatea de a participa la prezentări, simpozioane și dezbateri interactive, alături de profesioniști de elită din varii specialități.
