ARAS a cere „Sprijin, nu pedepse” pentru consumatorii de droguri

Aceasta este denumirea unei campanii demarate azi, inițiatorii susținând că o astfel de abordare este mult mai benefică pentru cei vizați.

Pe 26 iunie va fi marcată „Ziua Internaţională de luptă împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri”, eveniment prefațat anual de campania „Sprijin, nu Pedepse”, derulată de organizații din întreaga lume. Aceasta are ca scop influențarea măsurilor de control și coerciție pe care guvernele le iau în privința consumatorilor de droguri. Susținătorii mișcării spun că aceștia sunt mai degrabă victime decât infractori, astfel că aplicarea unor măsuri de sprijin ar avea un  impact pozitiv în comunităţile afectate şi ar veni în sprijinul acestora, cu servicii de reducere a riscurilor.

Acestui demers i s-a alăturat și Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), care a demarat azi o serie de acțiuni ce se vor derula pe parcursul a trei săptămâni în cadrul campaniei „Sprijin, nu pedepse”. „În următoarele 21 de zile, vom contacta actorii de decizie la nivel central şi local, executiv şi legislativ şi vom iniţia dialogul public în jurul acestei teme. Dorim să invităm la luarea de poziţie asupra problematicilor expuse, să deschidem comunicarea către soluţii şi să găsim sprijin în iniţierea de acţiuni concrete pentru remedierea acestei situaţii, cu care ne confruntăm periodic. RAS a asigurat în ultimii 20 și mai bine de ani servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri pentru populaţia din Bucureşti, în acord cu recomandările UNAIDS şi OMS şi în limitele fondurilor disponibile. În tot acest timp, am atras atenţia instituţiilor publice că, pentru că aceste servicii să fie constante şi eficiente, ele trebuie să fie susţinute de politicile din domeniu şi de finanţări de la bugetul de stat, atât de la nivel central cât şi de la nivel local” a declarat Maria Georgescu, directorul executiv al ARAS.

Maria Georgescu

Aceasta a reamintit că ARAS desfăşoară activităţi de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri prin testare şi consiliere, asistență socială, referire şi acompaniere, dar nu mai are posibilitatea de a oferi materiale de prevenire pentru consumatorii de droguri injectabile  – seringi sterile – decât pentru o perioadă scurtă. Pandemia a afectat serios activitatea de prevenire derulată de ARAS, iar în luna februarie, asociația a anunțat sistarea acestor servicii, pentru prima dată în două decenii de activitate. Astfel, consumatorii de droguri injectabile din Bucureşti, care beneficiau de aceste servicii, refolosesc seringile deja utilizate sau le folosesc în comun cu alţi consumatori. „Rezultatul este ca infecţia cu HIV şi hepatitele virale se răspândesc deja, lovind din nou această categorie de persoane deja vulnerabile şi, de aici, comunitatea în ansamblu”, mai spune Maria Georgescu.

În ceea ce privește programele derulate de autorități, aceasta spune că nu prevăd sume alocate sprijinirii activităţilor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV, hepatita C și B, dedicate persoanelor din grupurile-cheie, din care fac parte consumatorii de droguri, lucrătorii sexual și persoanele din categoria homosexualilor.

În plus, multe din aceste programe sunt accesibile doar pentru persoanele care au carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate. „Contractele de finanţare pentru aceste programe conţin nişte limitări care le fac complet inadecvate lucrului cu persoanele vulnerabile. Mai mult, autorităţile locale nu includ şi nu bugetează multianual în strategiile activităţi de prevenire HIV şi a infecţiilor VHB şi VHC, a tuberculozei, dedicate persoanelor vulnerabile. În același timp programele din Planul operaţional HIV/ SIDA realizat în cadrul unui proiect cu finanţare prin Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoza şi Malarie este încă neasumat şi nesemnat de către autorităţile naţionale, din 2017. Prin urmare, concluzionăm cu regret că politicile naţionale şi legislaţia aferenta în domeniul prevenirii bolilor infecţioase au în continuare prevederi inaplicabile şi sunt alcătuite defectuos, în sensul în care mecanismul de aplicare nu poate fi pus în practică”, a mai declarat directorul executiv al ARAS.

Aceasta spune că toate acestea înseamnă nerespectarea principiilor enunţate în Strategia Naţională Antidrog, mai precis a principiilor priorităţii, continuităţii, cooperării, abordării globale, unitare, multidisciplinare şi echilibrate şi cel al confidenţialităţi. Ținând cont de toate acestea, reprezentanții ARAS doresc ca în următoarele 3 săptămâni să reia dialogul cu autoritățile pe tema necesităţii actualizării politicilor şi strategiilor naţionale, pentru ca România să se alinieze astfel iniţiativelor internaţionale în domeniu.