ARAS anunță sistarea serviciilor de prevenire pe care le asigura de 20 de ani
Beneficiarii erau persoanele cu vulnerabilitate crescută, iar decizia vine ca urmare a lipsei finanțării necesare pentru continuarea acestei activități.
Una dintre principalele activități pe care le-a desfășurat în ultimii 20 de ani, Asociația Româna Anti-SIDA (ARAS) consta în asigurarea de servicii de prevenire a infectării cu HIV/SIDA în rândul persoanelor cu vulnerabilitate crescută, de pe raza municipiului București. În acest sens, în 2008 a fost deschis și un centru de asistență comunitară, unde printre altele, erau distribuite seringi de un mililitru, de unică folosință, către consumatorii de droguri injectabile. Scopul era ca aceștia să aibă la dispoziție seringi sterile, pentru a nu fi nevoiți să folosească una singură la mai multe persoane, sau să își administreze mai multe doze cu aceeași seringă.
De câteva zile, centrul a rămas fără seringi, iar acestea au devenit foarte greu de găsit și în farmacii, astfel că persoanele care veneau aici vor fi, cel mai probabil nevoite să apeleze la practicile mai-sus amintite. În acest mod, crește riscul răspândirii HIV dar și al hepatitelor virale, iar efectele se vor resimți în cadrul acestor comunități de persoane vulnerabile.
Din păcate, nu este vorba de o criză de moment, ARAS anunțând că a luat decizia de a închide serviciile de prevenire pe care la asigura gratuit acestor persoane mai bine de două decenii. Decizia vine ca urmare a epuizări fondurilor pe care asociația le avea la dispoziție și a dispariției principalelor surse de finanțare, venite din partea altor organizații.
Maria Georgescu
Pentru această situație, reprezentanții ARAS arată cu degetul spre autorități, în speță Ministerul Sănătății și Agenţia Naţională Antidrog, care „au contat mereu pe sprijinul finanţărilor externe contractate direct de organizaţiile neguvernamentale şi care, practic, au încetat să existe în 2020”. Maria Georgescu, directorul executiv al ARAS, a declarat că aceleași autorități nu au alocate fonduri pentru sprijinirea activităţilor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV/hepatite B şi C pentru persoanele din grupurile-cheie, în timp ce „Planul operaţional HIV/SIDA realizat în cadrul unui proiect cu finanţare prin Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoză şi Malarie este încă neasumat şi nesemnat de către autorităţile naţionale, din 2017”.
Totodată, directorul executiv al ARAS spune fondurile structurale europene disponibile pentru autorităţile naţionale din domeniul Sănătăţii şi domeniul Asistenței Sociale, nu sunt alocate şi pentru nevoile medicale şi sociale ale acestor persoane vulnerabile şi defavorizate. „Programele POCU sunt exclusiv pentru persoanele care deţin carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate. Contractele de finanţare pentru aceste programe conţin nişte limitări care le fac complet inadecvate lucrului cu persoanele vulnerabile iar noi considerăm asta o birocraţie lipsită de umanitate”, a mai adăugat Maria Georgescu.
Un alt motiv pentru care s-a ajuns în această situație este acela că Ministerul Sănătăţii nu a elaborat niciodată modalităţi de contractare a serviciilor de prevenire şi asistenţă medico-socială către ONG-uri și nici nu include acest tip de servicii în legislaţia privitoare la sănătatea publică. O parte din vină este atribuită și autorităților locale, pentru că nu includ în strategiile bugetare și activități de prevenire a HIV/SIDA, hepatitelor și tuberculozei în rândul categoriilor vulnerabile.
„Toate eforturile făcute de ARAS, care a depus propuneri de finanţare la Ministerul Sănătăţii, la unele primării de sector, a oferit autorităţilor locale şi naţionale infrastructura echipei de teren, pentru a contribui şi la activităţi în comunitate, menite să prevină transmiterea Covid-19, care a intentat şi un proces împotriva Ministerului Sănătății pentru că nu asigură distribuirea seringilor prevăzute în programul HIV (proces pierdut în primă instanţă, dar urmat de recurs), au fost fără rezultat. La începutul acestei luni, am adresat din nou autorităţilor centrale şi locale, cu atribuţii sau capacitate de intervenţie în domeniu, scrisori prin care le solicităm sprijinul în remedierea acestei crize, cu care ne confruntăm periodic și așteptăm un răspuns”, a mai precizat directorul executiv al asociației.
