Concluzii la finalul campaniei „Sprijin, nu pedepse”
Acțiunea s-a derulat pe parcursul a trei săptămâni, ca un preambul la Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri.
La începutul acestei luni, Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), anunța demararea campaniei „Sprijin, nu pedepse”, ce urma să se deruleze până la data de 26 iunie, acând este marcată Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri. Campania a fost una de anvergură internaționala, inițiată de Coalition PLUS – o reţea internaţională de asociaţii comunitare care luptă împotriva SIDA și hepatitei virale. Scopul urmărit a fost convingerea factorilor de decizie din statele lumii că cei care consumă droguri sunt mai degrabă victime decât infractori, iar măsurile de coerciție luate împotriva lor le fac mai mult rău decât să îi ajute. Mesajul campaniei a fost unul foarte clar, inițiatorii susținând că toți consumatorii de droguri au nevoie de sprijin pentru a scăpa de dependență și a fi protejați împotriva infectării cu virusul HIV și virusuri hepatitice, fiind una dintre categoriile cele mai expuse acestui risc.
Pe parcursul celor 21 de zile în care s-a derulat campania în România, ARAS a contactat oficial factorii de decizie la nivel central şi local şi a atras atenţia publicului larg asupra acestei teme, prin social media. În acest sens, reprezentanții organizației au semnalat lipsa finanţării pentru serviciile de susţinere a nevoilor consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti prin scrisori directe către Primăria Bucureşti, primăriile de sector, DGSPAC-uri, Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, Agenţia Naţională Antidrog, comisiile de sănătate din Senat şi Camera Deputaţilor.
În România, 10% dintre cazurile noi de infecții cu HIV provin din rândul consumatorilor de droguri injectabile, iar 63% dintre cei confirmați, sunt infectați și cu virusul hepatitei C.
Reprezentanții ARAS supun că majoritatea consumatorilor de droguri injectabile din România sunt în Capitală, iar cei mai mulți dintre ei nu au acces la servicii adecvate de reducere a riscurilor. Asta se întâmplă pentru că multe din aceste programe sunt exclusiv pentru persoanele care au carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate.
Mai mult de atât, legislația în vigoare sancționează și marginalizează această categorie, ceea ce împiedică reducerea noilor cazuri de infectare și a mortalității datorate SIDA și hepatitei C. Reprezentanții ARAS susțin că, în cazul consumatorilor de droguri, detenția creşte vulnerabilitatea la HIV şi hepatită și zădărnicește măsurile de combatere a riscurilor.
„Sănătatea este un drept al omului și trebuie să aibă întotdeauna prioritate faţă de politici şi legi care impun pedepse cu închisoarea pentru persoanele care folosesc droguri. Este timpul ca România să adopte o abordare care să se concentreze asupra sănătăţii fiecărui individ şi să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă”, a declarat Maria Georgescu, directorul executiv al ARAS.
Dincolo de măsurile represive care accentuează vulnerabilitatea consumatorilor de droguri, reprezentanții ARAS vorbesc și de finanțarea insuficientă a serviciilor de reducere a riscurilor, finanțare care se diminuează de la an la an. Astfel, în timp ce în 2016, doar 13% din nevoi au fost finanţate în ţările cu venituri mici şi medii, această pondere a scăzut la 5% în 2019. La nivel global, doar 7% din finanţarea internaţională a fost alocată reducerii riscurilor in cazul acestei categorii depersoane. Aceștia mai susțin că, pentru a atinge obiectivele de eliminare a HIV şi hepatitei C este necesar ca oferta de servicii de reducere a riscurilor să devină accesibilă tuturor utilizatorilor din România şi din întreaga lume.
În acest sens, ARAS a solicitat autorităților competente din România adoptarea unui set de măsuri pentru reducerea riscurilor la care sunt expuși consumatorii de droguri. Astfel, organizația cere autorităților să garanteze accesul neîngrădit la serviciile de reducere a riscurilor pentru aceste categorii și să consolideze finanţarea programelor de reducere a riscurilor, pentru a asigura dreptul la sănătate al acestora. Totodată se precizează că este necesară o reformare a politicilor privind drogurile, optând pentru o legislaţie mai puţin represivă şi mai preocupată de sănătatea persoanelor care consumă droguri. ARAS mai solicită recunoașterea, punerea în valoare şi remunerarea corespunzătoare a mediatorilor comunitari care se angajează să asigure acces la sănătate în comunităţile lor, precum și implicarea consumatorilor de droguri în dezvoltarea politicilor care îi privesc.
