„Armistițiu” între guvernanți și producătorii de medicamente generice

9 octombrie 2018 | 0 comentarii |

Promisiunea că bugetul CNAS destinat consumului de medicamente va crește cu valoarea inflației cumulată din 2012 până în prezent au potolit amenințărie cu dispariția a sute de medicamente ieftine de pe piață.

 

Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate destinat consumului de medicamente ar putea crește cu valoarea inflației cumulată din anul 2012 până în prezent, a anunțat ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Afirmația vine în urma discuției avută, astăzi, cu ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Răzvan Vulcănescu, și cu producătorii de medicamente generice și inovative (ARPIM).

Discuțiile, care au avut loc la solicitarea producătorilor de medicamente generice, s-au purtat pe marginea bugetului medicamentelor și actualizarea prețului acestora, care nu s-a mai făcut de 3 ani, dar și a taxei clawback, care nu a mai fost regândită din 2009.

Reprezentanții pacienților, prezenți și ei la discuții, s-au plâns că nevoile bolnavilor au fost de multe ori ignorate, pentru că bugetul medicamentelor a rămas același ca acum șase ani, chiar dacă a crescut bugetul sănătății.

Mă interesează pacientul român și nu privesc Sănătatea din pespectivă contabilă. Trebuie creat un cadru funcțional. Pentru a putea face o analiză bazată pe realitate avem nevoie de o comparație a consumului de medicamente și a cheltuielilor aferente pe fiecare producător, diferențiat pe generice și inovative, astfel încât să putem face un audit al pieței”, a spus ministrul Teodorovici.

 

Liviu Popescu – ARPIM

Reprezentantul producătorilor de medicamente generice a afirmat că autoritățile trebuie să evite suprareglementarea pieței, dar au acceptat că măsura propusă de autorități este, cel puțin pentru moment, un balon de oxigen care va avea ca efect menținerea medicamentelor ieftine pe piață, având în vedere că bugetul pentru medicamente nu a mai fost modificat de 5 ani.

Principala problemă este că bugetul pentru medicamente are o valoare fixă de mai mulţi ani. Este o valoare care reflectă un consum al medicamentelor în România cu mai mulţi ani în urmă. Între timp, această valoare a fost depășită, ea de atunci continua să fie acoperită de către industria farmaceutică și, în mod cert, ne îndreptăm către un punct în care industria va suporta din ce în ce mai greu această povară. Bugetul de medicamente, după calculele noastre, ar trebui să primească în plus, la acest moment, undeva spre un miliard de lei anual, astfel încât cifra taxei de claw back să ajungă la o valoare care să fie cât de cât sustenabilă pentru toți jucătorii din piață și în așa fel încât prin alocări succesive, în anii care urmează să păstrăm acest nivel de sustenabilitate”, a spus Liviu Popescu, director relații externe ARPIM.

 

Sorina Pintea, Eugen Teodorovici

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea a promis că, pentru aprovizionarea pieței cu medicamente, are în vedere modificările privind taxa de clawback, corecția prețurilor la medicamente și promovarea listei de medicamente strategice, esențiale în tratarea bolilor grave.

Corecţia preţurilor nu s-a făcut. S-a făcut de două ori în ultimii opt ani, ori tocmai această corecţie aduce şi ea o echilibrare a taxei de clawback. Din estimările noastre, corecţia pe care noi am propus-o şi se află pe transparenţă decizională ar reduce clawbackul cu 5%, dar nu este suficient, mai căutăm soluţii”, a spus ministrul Sănătății.

Sorina Pintea a subliniat însă că ceea ce s-a convenit astăzi este doar un prim pas în ceea ce privește asigurarea medicamentelor, astfel că „discuțiile rămân deschise și cred că această propunere venită din partea colegilor de la Finanțe poate fi cumulată în viitor și cu alte măsuri, ca de exemplu calculul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, astfel încât să evităm disfuncționalitățile în aprovizionarea cu medicamente ieftine.

 

La rândul lor, pacienții au subliniat că deși bugetul alocat sistemului medical a crescut, banii se regăsesc de fapt în majorările salariale ale personalului medical, în timp ce bugetul pentru medicamente a rămas același, ca în urmă cu șase ani. Reprezentantul ARPIM a atras atenția că „în tot acest timp, în care pacienții se zbăteau între viață și moarte, autoritățile au stat. Nu au luat măsurile pe care le impune legea în primul rând. Una dintre ele este actualizarea prețului medicamentelor, care nu s-a mai făcut de 3 ani, taxa clawback nu a mai fost regândită din momentul introducerii ei, adică din 2009 când a început criza economică”, a spus Liviu Popescu.

Cred că autorităţile nu au găsit soluţii în toţi aceşti ani pentru că noi nu vorbim. Pacienţii se tem. Nu ştiu de ce, pentru că mai mult de a te teme de moarte nu prea înţeleg de ce ai putea să te temi”, a punctat Oana Gheorghiu, Asociaţia „Dăruieşte viaţă”.

Am acceptat foarte mulți ani varianta nu sunt bani, nu sunt bani, dar la un moment dat te întrebi: şi totuşi banii ăştia unde sunt?”, a completat Rozalina Lăpădatu, Asociaţia pentru Boli Autoimune.

 

Doi pacienți, unul cu hepatită C și altul cu leucemie, au arătat prin ce calvar au trecut ei, pentru a se putea trata.

La momentul la care am fost eu descoperit, în România nu exista tratament pentru hepatita C. Atunci am început investigaţiile, să vedem ce există pe plan mondial şi european în acest sens. Şi am descoperit că exista un medicament care era însă la un preț prohibitiv. Am început atunci să cerem sistemului să găseasca soluţii pentru a-l aduce în ţară. Şi avându-se în vedere că nivelul de trai nu este unul foarte foarte ridicat în România, să se încerce să se aducă acest tratament gratuit pentru pacienţi”, a spus Florin Șerbănescu, referindu-se la tratamentul fără interferon.

Adrian Mandache a afirmat, la rândul său, că „practic, să lupţi pentru viaţa ta ai nevoie de unelte şi pentru noi asta însemnă medicamentele, pe care unii pacienți nu și le pot procura nici dacă sunt din categoriile celor ieftineşi mai vedeam şi cutii goale, din păcate”.

Adrian Ionel, directorul Unifarm, a spus că lipsa unor medicamente este cauzată în special deretragerea unor medicamente ieftine din piaţă”, dar a dat asigurări că „le vom aduce în perioada următoare pe autorizaţie de nevoi speciale în România. Sunt medicamente atât din sfera oncologică, dar şi pe alte patologii. Trebuie să facem faţă retragerii acestor produse. Sunt oncologice de primă linie, ieftine, care sunt absolut vitale pentru pacienţi”.

 

Razvan Vulcanescu

Președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a reamintit că de la 1 septembrie, tratamentul interferon free a devenit accesibil unui număr de 13.000 pacienți, din care 12.100 cu fibroză F1, F2, F3 şi F4 (ciroză compensată); 750 de pacienţi cu fibroză F4 şi ciroză decompensată100 de pacienţi cu insuficienţă renală cronică aflaţi în dializă, indiferent de gradul de fibroză și 50 pacienţi cu transplant hepatic, indiferent de gradul de fibroză.

„România este considerată la ora actuală un exemplu de bună practică pe plan continental în privinţa acţiunilor vizând combaterea infecţiei cu virusul hepatitic C şi reducerea prevalenţei bolii, în acord cu obiectivele OMS şi ale UE. Am reușit să finalizăm aceste noi contracte în condiții mai avantajoase pentru CNAS și implicit pentru pacienți, într-un timp mult mai scurt decât în contractele anterioare”, a declarat președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu.

Potrivit datelor CNAS, în 2015-2016 au fost tratați 5.860 de pacienți, cu o rată de succes de aproape 99%. Etapa a doua a inclus 12.000 de pacienți eligibili, iar actuala etapă vizează 13.000 de pacienți eligibili, cu fibroză tip F1 – F4.

Totodată, președintele CNAS a subliniat că a crescut accesul asiguraților la medicamente inovatoare, de ultimă generație, iar pe lista medicamentelor compensate au intrat, în mai multe etape, câteva zeci de molecule noi pe mai multe arii terapeutice, o atenție specială fiind acordată afecțiunilor oncologice.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*