Arta cinematografica, terapie pentru spirit

21 august 2014 | 0 comentarii |

Consiliului Judetean Buzau, prin Centrul Judetean de Cultura si Arta, invita din nou buzoienii la film in aer liber. In aceasta saptamana, terapia prin arta se exprima prin doua pelicule semnate de Corneliu Porumboiu si Nae Caranfil .

 

cand_se_lasa_seara_peste_bucuresti_sau_metabolism_969737l_23685600In aceasta seara si maine, Centrul de Cultura si Arta din cadrul Consiliului Judetean Buzau reia seria proiectiilor de firme romanesti oferite buzoienilor in amfiteatrul din Parcul Tineretului, o alternativa demna de luat in seama pentru cei care doresc sa se relaxeze si sa-si reincarce bateriile dupa o saptamana de munca. Cele doua proiectii vor avea loc in aer liber, ca de obicei.

Pentru aceasta seara este programt filmul Cand se lasa seara peste Bucuresti, in regia lui Corneliu Porumboiu, iar maine seara va avea loc proiectia peliculei Closer to the moon, regizata de Nae Caranfil.

Filmul din aceasta seara este este cel mai recent regizat de Corneliu Porumboiu. In atentia publicului sunt aduse micile cancanuri si povesti din spatele camerelor, pe platourile de filmare. Paul, regizorul, interpretat de Bogdan Dumitrache, are o relatie amoroasa cu Alina, o actrita dintr-un rol secundar, jucata de Diana Avramut. A doua zi se vor filma ultimele scene in care apare Alina. Paul se hotaraste sa filmeze o scena cu ea nud, dar se trezeste dimineata, plin de indoieli si isi schimba planurile. Decide sa nu mai filmeze scena nud si ii spune producatorului ca are o criza de ulcer, apoi isi ia o zi libera, pentru a se intalni cu Alina. Treptat, filmul se intrepatrunde din ce in ce mai mult cu viata reala, iar filmarea ia o turnura neasteptata. Finalul trebuie sa-l vedeti singuri!

 

CloserToTheMoons2Filmul care va rula maine seara este transpunerea cinematografica a unui celebru jaf comis in 1959 asupra unei furgonete a Bancii Nationale. In Romania comunista, un astfel de atac gangsteresc era de neconceput si este greu de imaginat, atat pentru autoritatile statului, cat si pentru orice om obisnuit. Autorii loviturii sunt patru barbati si o femeie, toti comunisti situati la varful ierarhiei de partid, departe de orice lipsuri materiale.

O luna mai tarziu sunt arestati, judecati si condamnati la moarte. In asteptarea executiei sunt invitati sa-si joace propriile roluri intr-o reconstituire cinematografica a actiunii lor, menita sa devina un film educativ si de propaganda, destinat oamenilor muncii din intreaga tara.

Timp de cateva zile, eroii jafului sunt scosi dimineata din celulele inchisorii Jilava si transformati in „staruri de cinema”, intr-un Bucuresti insorit si plin de viata.

Nae Caranfil propune propria sa dezlegare a misterului ce planeaza si astazi asupra acestei povesti adevarate, intr-un film tragi-comic, realizat in limba engleza, cu o distributie internationala de prestigiu.

 

film-terapiePsihologii confirma ca inmagazinand experientele artelor grafice, teatrului si literaturii, filmele exercita asupra spectatorului o adevarata seductie. Ele spun povesti, dezvaluie franturi de viata, ne fac sa radem sau sa plangem, sunt surse de relaxare, energie si chiar speranta.

In cartea „Psi­­hologie&Cinematografie“ (2008), Elena-Claudia Rusu arata ca filmul narativ de gen (comedia bufa, romantica sau muzicala, melodrama, filmul de aventuri, western-ul, filmul fantastic) are numeroase functii pentru privitor. Filmul ne ofera de multe ori o evadare din cotidian, dar si o mare recompensa emotionala – avem ocazia de a ne transpune in pielea personajului si de a trai evenimentele, alaturi de acesta. La fel de importante sunt functiile de reafirmare a valorilor sociale sau cele estetice.

Peliculele cinematografice ilustreaza problematici general umane, precum evolutia personala, relatiile cu parintii sau relatiile de cuplu, situatiile extreme de viata, temerile personale sau jocurile de putere. Toate acestea ne pun la dispozitie un spectacol special, in care asistam la realitatea reinterpretata. In plus, empatizam cu personaje si situatii care ne conduc, de cele mai multe ori, catre confruntarea cu propriile probleme.

In toate aceste povesti se regasesc arhetipuri (structuri psihice din inconstientul colectiv) care explica tendinta noastra de a ne identifica cu personajele sau situatiile ilustrate in film. Ne regasim in aceste povesti care inlocuiesc vechile basme, legende sau mituri, pentru ca recunoastem in ele, la nivel profund, tiparele noastre de umanitate.

 


Adaugati un comentariu


 

*