Asigurările private de sănătate ar putea contribui la îmbunătățirea serviciilor medicale din România, crede președintele CNAS
Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate spune că, finanțarea cheltuielilor sistemului sanitar cu 85% din fonduri publice însemnă mult peste ceea ce este prevăzut în definiția sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Adela Cojan
Astăzi, în cadrul Conferinţei Quo Vadis 2022! Ediţia 5 – Asigurări private sănătate, soluție pentru finanțarea sănătății, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. dr. Adela Cojan, a subliniat că deși instituția pe care o conduce are ca atribuțiuni administrarea fondurilor sociale de sănătate, cele colectate din contribuția la asigurări sociale de sănătate reprezintă în jur de 85% din finanțarea sectorului sanitar. „Ori, un sistem de asigurări sociale de sănătate, așa cum este el definit în literatura de specialitate, asigură servicii medicale și finanțarea sănătății numai în proporție de 60%, restul reprezintă asigurări private în proporție de 10%, coplata pacientului în proporție de 15% și anumite taxe specifice pentru sănătate pe care le aplică autoritățile locale pentru diverse programe de prevenție, în jur de 15%”, a explicat Adela Cojan.
În același timp, președintele CNAS a subliniat că problema autonomiei în finanțarea sistemului sanitar este neclară, de vreme ce „banii colectați din contribuția pe sănătate în România seamănă cu sistemul Bismarck, dar autonomia în finanțarea sistemului sanitar s-a pierdut”. Adela Cojan a arătat că această autonomie a existat doar în primii doi ani de funcționare a CNAS, după care, prin finanțarea a 85% din serviciile sectorului de sănătate din România, seamănă mai mult cu sistemul sistemul Beveridge, care funcționează în țări nord-europene precum Marea Britanie, Spania, Norvegia, Finlanda, Islanda, Danemarca, chiar și Grecia, Canada, unde coplata este mai mică, de 10%, iar asigurările private au un segment de numai 5% în finanțarea sectorului sanitar.
Prezent la Conferință, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a declarat că dezvoltarea sistemului de sănătate este în strânsă legătură cu finanțările existente și că „resursele financiare sunt cele care dau calitatea unui serviciu de sănătate din orice țară, iar asigurările de sănătate private reprezintă o alternativă serioasă pentru a spori resursele financiare pe care se bazează serviciile medicale pe care le primești ca simplu cetățean și ca om”. În opinia sa, ar trebui „să ne uităm per ansamblu la ce înseamnă o astfel de transformare de paradigmă, pentru că introducerea unor asigurări de sănătate private presupune o schimbare de paradigmă până la urmă, se schimbă conformația regulilor existente per ansamblu”, a declarat Andrei Baciu.
Secretarul de stat a subliniat, totodată, că pacienții și toți cei care plătesc asigurări sociale de sănătate au așteptări mult mai mari de la sistemul de sănătate, iar pandemia de COVID-19 a schimbat foarte mult percepția oamenilor despre sănătate. „Lucrurile s-au schimbat foarte mult în ultimii doi ani, în sensul în care sănătatea are un focus special din partea oamenilor. Și atunci așteptările oamenilor, ale pacienților și ale tuturor celor care plătesc asigurări sociale de sănătate s-au schimbat foarte mult. Ei au așteptări mult mai ridicate, pentru că au avut o atenție specială pentru serviciile de sănătate și și-au făcut o idee mult mai clară despre ce servicii medicale se acordă în România și în străinătate”, a punctat Andrei Baciu.
Adela Cojan a sublinat că rolul sistemului privat este important și că nu este „sănătos” ca CNAS să dețină monopolul pe piața serviciilor medicale. „Cred că dezvoltarea asigurărilor private de sănătate care se bazează pe calcularea acelei prime de asigurare în funcție de riscurile de îmbolnăvire poate facilita accesul pacienților noștri la tratamente de ultimă generație în clinici private atât din țară cât și din străinătate. Cred, de asemenea, că dezvoltarea sectorului privat ne ajută să creștem accesibilitatea ca și timp de așteptare în sectorul public, accesibilitatea pacienților noștri la serviciile medicale. Și sunt convinsă că prin dezvoltarea sectorului privat, mai ales a acelor sisteme de abonamente care în ultima perioadă au pus mult accent pe prevenție, vor ajuta mult la identificarea factorilor de risc și depistarea precoce a maladiilor astfel încât sectorul social să nu mai plătească tratamente costisitoare, deci partea de medicină de prevenție și boli mai ales în domeniul cancerelor depistate în faze precoce”, a adăugat președintele CNAS.
Alexandru Rafila
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a propus chiar un parteneriat între Ministerul Sănătății, CNAS și Ministerul de Finanțe, prin care să se implementeze o foaie de parcurs care să ducă la un aport financiar în interiorul sistemului de sănătate din România.
„Din păcate, în România s-a dezvoltat exclusiv piața abonamentelor de sănătate, mai puțin asigurările private de sănătate, tocmai datorită impreciziei în a stabili care dintre serviciile medicale ar putea să fie subiectul acestui tip de asigurări. Și aici cred că Ministerul Sănătății, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu reprezentanți ai companiilor de asigurări și cu reprezentanții Ministerului de Finanțe ar trebui să stabilească un roadmap. Eu asta mi-aș dori, să facem un drum de parcurs, într-o perioadă de timp definită, încât să putem să aducem și bani noi în sănătate, pentru că toată lumea așteaptă creșterea procentului din PIB din partea bugetului de stat sau a bugetului de sănătate de la CNAS, dar, în mod evident, banii trebuie să vină și din zona asigurărilor private și lucrul ăsta va duce la creșterea calității serviciilor de sănătate“, a spus ministrul Rafila, în intervenția avută în cadrul evenimentului.
Potrivit datelor comunicate de CNAS, în 2021, bugetul Fondului Unic de Sănătate s-a consumat în special pe medicamente și serviciilor spitalicești, iar la polul opus s-au situat unitățile medicale de recuperare, îngrijirile la domiciliu și stomatologia, către care a mers sub 1% din fondul FUNASS.
