Asociatia Daruieste Viata a facut plangere penala impotriva autoritatilor care au gestionat cazul Colectiv
Responsabilii din Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta sunt acuzati ca nu au solicitat asistenta din partea Uniunii Europene pentru acordarea asistentei medicale, ranitilor.
Cunoscuta pentru implicarea activa pe care o are in imbunatatirea sistemului medical din Romania, prin organizarea de campanii si actiuni umanitare, Asociatia Daruieste Viata a initiat un demers pentru a-i trage la rapundere pe cei considerati repsonsabili de proasta gestionare a situatiei creata in urma tragediei din 30 octombrie, de la clubul Colectiv.
Printr-un comunicat de presa, asociatia anunta ca in cursul lunii decembrie a anului trecut a depus, la Parchetul de la langa Curtea de Casatie si Justitie, o plangere penala impotriva Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, intrucat responsabilii din aceasta structura nu au solicitat asistenta din partea UE dupa tragedia din 30 octombrie 2015, desi era evident ca spitalele din Capitala erau depasite de situatie. „In Bucuresti, niciun spital nu avea dotarile necesare tratarii marilor arsi, iar cei indreptatiti sa solicite ajutor international, activand mecanismul european de protectie civila, nu au facut-o. Pentru ca opinia publica are dreptul sa cunoasca adevarul, sa afle care sunt greselile in gestionarea situatiilor de urgenta si astfel sa ceara masuri imediate de corectare a acestora pentru a se evita astfel de situatii pe viitor, asociatia Daruieste Viata a inaintat, catre procurorul general al Romaniei, o plangere impotriva autoritatilor componente ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, deoarece considera ca, desi se impunea si existau parghiile necesare, imediat dupa producerea tragediei Colectiv, din 30 octombrie 2015, nu s-a solicitat asistenta in cadrul mecanismului Uniunii Europene, in scopul limitarii consecintelor adverse imediate ale dezastrului”, se precizeaza in comunicatul de presa.
Oana Gheorghiu
In document se mai prezizeaza ca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare la momentul producerii tragediei, dar si in prezent, declansarea starii de alerta si solicitarea sprijinului international intra in atributiile Guvernului, Ministerului de Interne, Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Prefecturii, Centrului Operational de Comanda al Guvernului, Comitetului National si Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta, ministrului Administratiei si Internelor si primului ministru. Aceste structuri sunt considerate vinovate pentru proasta gestionare a situatiei, reprezentantii asociatiei mentionand faptul ca pana la acest moment nimeni nu si-a asumat responsabilitatea.
„Multe vieti ar fi putut fi salvate daca autoritatile ar fi recunoscut limitele sistemului nostru de sanatate si ar fi solicitat, in timp util, asistenta mentionata anterior. Avem datoria civica, noi ca asociatie, sa cerem un arbitraj al justitiei, avand in vedere ca aparatul administrativ nu-si asuma nicio responsabilitate si nu recunoaste nicio greseala de management a situtiei. Se impune ca o ancheta sa transeze disputele nascute in societate. Exista suspiciuni rezonabile ca unele lucruri nu s-au facut cum trebuie si de aceea ne dorim sa cream un context legal si obiectiv pompierilor, ambulantierilor, medicilor si asistentelor medicale, care sa spuna adevarul, intr-un cadru ferit de presiuni ale conducatorilor lor. Si toate acestea sunt necesare pentru ca intr-o eventuala situtie similara, autoritatile sa fie cu adevarat pregatite”, sustine vicepresedintele asociatiei, Oana Gheorghiu.
Carmen Uscatu
In opinia reprezentantilor asociatiei, pentru salvarea vietii si chiar doar pentru tratarea ranitilor se impunea spitalizarea imediata in centre specializate de arsi. Unii tineri au fost privati de primul ajutor, ajungand la spital cu masini ale prietenilor sau ale unor voluntari. „Atat ei, cat si altii, au decedat in cursul perioadei de spitalizare, urmare si a conditiilor improprii de dotare si de personal de specialitate, existente in spitalele din Bucuresti, unde au fost internati. Exista o singura clinica in Bucuresti, Clinica pentru arsi Floreasca, in care se presupune ca ar exista dotari tehnice conforme standardelor europene si deci ar fi putut trata 5 dintre pacientii cu arsuri grave din Colectiv. Construita cu eforturi financiare uriase si inaugurata in luna aprilie 2015, clinica ramane nefunctionala din motive diverse si neverosimile, invocate de autoritati. Sunt 63 de oameni care au murit si alte zeci de oameni vor purta cu ei, toata viata lor, insemnele acestei tragedii. Din punctul nostru de vedere, autoritatile nu au activat mecanismul european de protectie civila, ba mai mult, au declansat mecanismul de dezinformare, impiedicand familiile sa actioneze rapid, chiar prin eforturi financiare proprii”, a precizat la randul sau si presedintele organizatiei umanitare, Carmen Uscatu.
