Asociația Telefonul Copilului solicită declararea bullying-ului ca problemă de sănătate publică
Jumătate dintre copiii care au apelat anul trecut la serviciile oferite de asociație prin intermediul unui call-center dedicat spun că au fost victime ale unui astfel de comportament.
Bullying-ul este termenul atribuit pentru un gen de comportament ostil, umilitor sau batjocoritor împotriva unei persoane, putând fi asociat și cu acte de amenințare, agresiune sau terorizare. Psihologii spun că acest gen de comportament este bazat pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă și are puternice repercusiuni negative asupra victimelor. Vorbim deja de un adevărat fenomen care se manifestă în orice tip de comunitate, însă cel mai frecvent, acest tip de comportament se înregistrează în rândul copiilor și adolescenților, mediul școlar fiind unul în care au loc frecvent astfel de evenimente.
Asociația Telefonul Copilului, care derulează de șase luni un proiect ce vizează creşterea participării şi rolului societăţii civile în influenţarea şi îmbunătăţirea politicilor publice, atrage o dată în plus atenția autorităților asupra amplorii pe care a căpătat-o acest fenomen și asupra efectelor grave pe care le poate avea supra victimelor copii sau adolescenți, solicitând ca bullying-ul să fie recunoscut oficial ca problemă de sănătate publică și să nu mai fie considerat doar o simplă manifestare a unor procese psihologice individuale.
Ca argument principal în favoarea acestei solicitări, reprezentanții asociației spun că jumătate dintre apelurile primite anul trecut la numărul 116 111, alocat Telefonului Copilului, au venit din partea unor copii care au fost victime ale unui astfel de comportament.
Cele mai multe dintre situațiile de bullying reclamate, 77,22%, mai exact, au avut loc în mediul școlar – la școală sau la grădiniță – în timp ce 22,78% din cazurile reclamate au avut loc în spaţiul public. În 40,1% dintre situaţiile reclamate la Telefonul Copilului, victimele au expus efecte care reprezintă riscuri majore asupra sănătăţii mintale a copiilor victime. Reprezentanții asociației spun că 74,29% dintre acești copii simt nevoia să se izoleze, se simt singuri, excluşi, sau au dificultăţi în relaţionare cu ceilalţi copii, manifestă teamă şi stări de anxietate în prezenţa colegilor de şcoală, iar 25,71% dintre ei simt nevoia să se automutileze, au tentative de suicid, gânduri suicidare şi doresc să abandoneze şcoala. „Aceste date subliniază nevoia ca acest fenomen să fie recunoscut ca o problemă de sănătate publică, nu doar ca o simplă manifestare a unor procese psihologice individuale. În acest context, şcoala trebuie să abordeze bullying-ul în mod sistematic, ca parte a planului de dezvoltare instituţională, iar prevenirea şi diminuarea bullying-ului trebuie să devină indicator de calitate în instituţiile de învăţământ, adoptat şi monitorizat la nivelul Agențieu Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar. În acelaşi timp, monitorizarea audio-video a unităţilor de învăţământ trebuie să fie extinsă şi la nivelul grădiniţelor”, se arată într-un comunicat al asociației Telefonul Copilului.
Același document mai conține și soluțiile identificate în cadrul proiectului, împreună cu reprezentanții instituțiilor publice și ai altor ONG-uri, pentru diminuarea acestui fenomen în mediul școlar.
În primul rând, este nevoie de dezvoltarea și adoptarea unei politici publice pentru prevenirea şi diminuarea fenomenului bullying, iar autoritățile trebuie să recunoască în mod formal existenţa fenomenului şi să convină asupra unei definiţii a conceptului, pe baza studiilor existente în plan internaţional, a bunelor practici din Uniunea Europeană, precum şi a analizelor realizate în sistemul educaţional românesc. În același timp, unitățile de învățământ trebuie să dezvolte proceduri de identificare şi soluţionare a bullying-ului, iar consilierii școlari de la centrele județene de resurse și asistență educațională trebuie să aibă atribuţii clare în domeniul educaţiei pentru prevenirea bullying-ului şi să acţioneze ca atare la nivelul unităţilor de învăţământ.
Se mai solicită ca problemele legate de bullying să fie incluse în cadrul orelor de consiliere şi orientare ca teme în cadrul curriculumului de educaţie civică şi în manualele aferente, concomitent cu formarea continuă a personalului didactic. Nu în ultimul rând, se impune și ca inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ să organizeze campanii de sensibilizare referitoare la bullying.
