Comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, în vizită la București

Acesta a avut întrevederi cu ministrul Sănătății, Sorina Pintea cât și cu șeful de la Agricultură, Petre Daea,  după ce a participat la Forumului Global „Drepturile Omului și o Lume fără Tutun”, organizat la Cotroceni.

 

În contextul deținerii de către România a mandatului de președinte al Consiliului Uniunii Europene, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Vytenis Andriukaitis s-a aflat ieri în vizită în țara noastră, unde a participat la Forumul Global „Drepturile Omului și o Lume fără Tutun” organizat la Cotroceni sub patronajul președintelui României, după care a avut o serie de întâlniri cu autoritățile competente din domeniile pe care le reprezintă în cadrul Comisiei Europene.

Cu ocazia forumului, comisarul european a atras atenţia asupra faptului că numărul fumătorilor a crescut în rândul tinerilor de la 25% în 2014 la 29% în 2017 și asupra reclamelor „foarte inteligente”, care promovează consumul de tutun la care aceștia sunt expuși. Totodată, comisarul a precizat că nu trebuie permis ca ţigaretele electronice „să evite măsurile” CE de control al tutunului.

„Mă supără foarte tare că tinerii pot avea atât de uşor acces la produse pe bază de tutun şi din ce în ce mai mulţi trec la ţigări electronice sau încep să fumeze. 70% dintre tineri erau sub vârsta de 18 ani când au început să fumeze. Produsele pe bază de tutun încălzit reprezintă o provocare deosebită. Există un cadru de reglementare pentru produsele de tutun, dar cota de piaţă a acestor produse, mai ales a ţigaretelor electronice, este în creştere rapidă şi se pare că sunt din ce în ce mai atrăgătoare pentru tineri. (…) Campaniile de marketing adesea pretind că aceste produse sunt mai bune, că sunt alternative la fumatul tradiţional. Trebuie să le analizăm cu grijă şi să reglementăm cât mai atent, pentru că şi acestea fac rău. Nu putem să spunem pur şi simplu că fac mai puţin rău. Dacă fac rău, fac rău. Şi trebuie să trimitem acest mesaj către societăţile noastre”, a spus Vytenis Andriukaitis, menționînd că „trecerea către o lume fără tutun” ar reprezenta un progres durabil, în concordanţă cu obiectivele Agendei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă 2030.

 

Cu acest prilej, președintele Klaus Iohannis și-a manifestat satisfacția că România poate oferi generațiilor prezente și viitoare șansa unei alegeri informate privind menținerea propriei sănătăți și evitarea factorilor de risc precum fumatul. „Interzicerea fumatului în spațiile publice închise a fost o decizie matură și responsabilă, care a propulsat România în rândul țărilor preocupate de protejarea cetățenilor în fața riscurilor produse de fumat. România a devenit chiar un model de bune practici pentru Republica Moldova. Am convingerea că putem avea mai multe exemple de acest fel în România, că putem replica demersul și în alte domenii. Fără îndoială că acest lucru presupune viziune pe termen lung, asumare și implementare, dar și tenacitate, pentru a depăși obstacolele. Vă felicit, așadar, pe toți cei implicați, inițiatori ori susținători, și vă asigur de tot sprijinul meu!”, a declarat Klaus Iohannis, în deschiderea evenimentului.

Președintele nu a scăpat însă prilejul de a aduce noi critici actualei guvernări, referitoare la modul în care a implementat programele de prevenție. „Din păcate, guvernarea PSD a eșuat și în ceea ce privește prevenția, care nu reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare. În pofida promisiunilor făcute de guvern, nu vedem campanii eficiente de informare. Nu vedem nici mult-promisele spitale regionale, nu vedem nici îmbunătățirea infrastructurii sectorului sanitar și, cel mai grav, nu vedem niciunde grijă pentru oameni”, a declarat președintele Iohannis.

La Forumul Global „Drepturile Omului și o Lume fără Tutun” au mai participat printesa Dina Mired a Iordaniei, lideri globali în domeniul sănătății și drepturilor omului, medici. 

 

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea subliniază însă că România derulează cel mai amplu program de screening pentru tuberculoză, la nivel național, Proiectul „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente”, care beneficiază de cofinanțare din fonduri europene nerambursabile în valoare de 63,3 milioane lei, la care se adaugă  contribuția din bugetul Ministerului Sănătății, în valoare de 975 mii lei.

Proiectul se derulează prin Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, timp de cinci ani (martie 2018 – 2023) și este axat pe prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei (TB), inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup țintă de 75.010 persoane, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunități rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependență de alcool, droguri sau alte substanțe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar. În anul 2018 a fost realizată metodologia de screning și s-a inițiat achiziția caravanelor care vor fi livrate în luna mai, pentru a fi  utilizate  în activitățile programului.

Proiectul include și formarea specifică a 560 de specialiști din sfera socio-medicală, din care 60 vor fi implicați în schimburi de experiență și de bune practici în domeniul screeningului TB, în alte state membre ale Uniunii Europene, dar și activități de informare și conștientizare cu privire la necesitatea depistării  precoce, a diagnosticării și tratamentului tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, care vor fi derulate în cadrul grupurilor țintă și al publicului larg, menite să susțină acțiunile specialiștilor în vederea controlului tuberculozei în România. România, țara cu cele mai multe cazuri de tuberculoză din Uniunea Europeană.

 

În timpul vizitei la București, comisarul european a discutat cu ministrul sănătății, Sorina Pintea, și pe teme legate de vaccinare, evaluarea tehnologiilor medicale, prevenţia cancerului şi rezistenţa antimicrobiană. Nu în ultimul rând, in discuție a fost adus și viitorul buget al Sănătății, care anul acesta va fi unul majorat cu 3,7 miliarde de lei, iar o sumă importantă va fi alocată sectorului de investiții.

„Aş dori să reiterez încă o dată sprijinul pe care domnia sa mi l-a acordat atât mie personal, cât şi ministerului, în diversele probleme legate de chestiunile majore cu care ne confruntăm. Am discutat cu comisarul despre acţiunile pe care România le-a avut pe preşedinţia Consiliului UE, am discutat despre viitoarele acţiuni, respectiv şedinţa informală care va avea loc la Bucureşti, în 14 – 15 aprilie, cu miniştrii Sănătăţii din Europa, forumul pe vaccinare, forumul pe cancer. Domnia sa este un bun cunoscător al realităţilor corecte şi soluţiile pe care le-am agreat de comun acord sunt soluţii care sunt convinsă că vor schimba în bine viaţa pacienţilor din România”, a declarat Sorina Pintea la finalul întrevederii.

Potrivit acesteia, comisarul european a apreciat faptul că în ultimul an, România a făcut unele progrese în ceea ce privește vaccinarea, precum și în prevenirea și combaterea fenomenului falsificării medicamentelor, referindu-se aici la sistemul de verificare a trasabilității medicamentelor, care a devenit operațional începând cu luna februarie a acestui an. Nu în ultimul rând, ministrul Sănătății spune că Andriukaitis a apreciat progresele pe care sistemul sanitar din România le-a făcut în domeniu prevenției, apreciind modul în care s-au folosit banii europeni pentru implementarea celor șapte programe de screening care funcționează în prezent.

 

Pentru a discuta și alte aspecte care țin de siguranță alimentară dar și de sănătatea animalelor, Vytenis Andriukaitis a avut în cursul aceleiași zile o întâlnire și cu ministrul Agriculturii, Petre Daea și cu reprezentanți ai ANSVSA. Principalele probleme discutate au vizat peste porcină africană și utilizarea neonicotinoidelor – substanțe de protecție a plantelor folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor, vehement contestate de apicultori, pentru că ar afecta și efectivele de albine.

După ce i-a prezentat comisarului european un raport amănunțit al tuturor măsurilor întreprinse de la apariția primului focar de pestă porcină, până în prezent și o statistică a pagubelor consemnate, ministrul Agriculturii i-a vorbit și despre intenția înființării la București a unui  centru de cercetare pentru combaterea si eradicarea pestei porcine africane. Vytenis Andriukaitis a apreciat inițiativa și a sugerat autorităților române să întocmească un plan detaliat cu termene și pași concreți de execuție, pe care să îl prezinte în cadrul reuniunii europene care va avea loc în iunie la București, pe tema pestei porcine africane.

Referitor la tema neonicotinoidelor, ministrul a explicat că în România nu există deocamdată nici o alternativă viabilă pentru tratamentul cu produse de protecție a plantelor din această grupă, a semințelor de porumb și floarea soarelui, care să împiedice pierderile de producție cauzate de atacul dăunătorilor, care afectează  o suprafață de aproximativ două milioane de hectare. „Rezultatele analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam – substanțe care fac parte din categoria neonicotinoidelor, demonstrează faptul că nivelul de reziduuri a fost sub limita cuantificabilă, ceea ce presupune că acestea nu afectează siguranța alimentară și a mediului”, a mai precizat Petre Daea în cadrul întâlnirii de la MADR.