Asociația Transplantaților de Ficat – LIVERTRANS cere autorităților să încurajeze donarea, pentru a salva vieți

În cei 18 ani care s-au scurs de la primul transplant de ficat realizat în România, aproape 900 de vieți au fost salvate prin transplant, dar alte câteva sute de pacienți și-au pierdut viața în lipsa unui organ salvator.

 

Anul acesta s-au împlinit 18 ani de când prof. dr. Irinel Popescu, împreună cu echipa sa, realiza cu succes, primul transplant hepatic din România, la Institutul Clinic Fundeni. Până în toamna acestui an, 890 de astfel de operații au fost efectuate la noi în țară, dar alte câteva sute de pacienți au pierdut lupta cu viața în lipsa unui organ salvator, iar alte câteva sute de români așteaptă cu înfrigurare o nouă șansă la viață printr-un transplant de ficat.

Pacienți transplantați s-au întâlnit, cu ocazia Adunării Generale a Asociației LIVERTRANS, la Spitalul Clinic Fundeni, cu medicii care i-au salvat. A fost făcută o scurtă istorie a transplantului de ficat care a ajuns „la majorat”, le-au mulțumit medicilor care le-au oferit o a doua șansă la viață, și-au exprimat recunoștința față de donatori și de familiile lor, iar pentru donatorii-îngeri au păstrat un moment de reculegere și au rostit o rugăciune.

„Transplantul nu este despre cifre, ci despre destine, despre vieți care așteaptă să fie salvate. Asociația Transplantaților de Ficat din România este una din expresiile vii ale excelenței în medicină. Este o excelență care s-a construit în timp. Anul acesta, practica transplanturilor de ficat în România își serbează majoratul: sunt 18 ani de la primul transplant de ficat reușit în România”, au punctat reprezentanții LIVERTRANS.

 

În acest context, Asociația Transplantaților de Ficat din România – LIVERTRANS face un apel emoționant la adresa autorităților, cerându-le public, să încurajeze și să finanțeze donarea de organe, prin programe de conștientizare, sub motto-ul „Vrem speranță pentru cei cu foarte puțină speranță. Îi vrem pe oamenii cu inimi mari alături de cei aflați în suferință”.

„Cine a fost încercat de boală poate să intuiască lupta teribilă pe care suferinzii, în cazul nostru cei cu ciroză hepatică ori cancer hepatic sau alte boli terminale ale ficatului, o dau zi de zi. Din cele 890 de operații de transplant realizate la noi în țară, până la începutul lunii octombrie 2018, cele mai multe s-au făcut în 2013. Atunci s-au realizat 122 de operații de transplant, din care 103 au fost cu ficat de la donatori în moarte cerebrală. România a dovedit atunci o solidaritate și o înțelegere fără precedent față de semeni, față de posibilitatea salvării acestora printr-un transplant. Lumea întreagă vorbea despre miracolul românesc, despre creșterea extraordinară a numărului de donatori de organe din România. Știrile despre miracolul din societatea românescă au făcut ocolul lumii. Era momentul de recunoaștere internațională a școlii românești de transplant”, a subliniat medicul buzoian Crina Ștefănescu, președintele Asociației Transplantaților de Ficat – LIVERTRANS, trăgând un nou semnal de alarmă față de scăderea drastică a donatorilor, în ultimii ani.

 

Cu tristețe și îngrijorare, reprezentanții asociației au subliniat că, dacă până în 2013, numărul de transplanturi a crescut progresiv, din 2015, numărul de vieți salvate a scăzut îngrijorător, după ce în spațiul public au fost lansate suspiciuni asupra modului în care au fost „aleși” pacienții eligibili pentru a fi salvați, iar asupra unor medici salvatori au fost lansate unele acuzații care pâna acum nu au fost, însă, confirmate de vreo instanță. „Oare ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi păstrat ritmul donărilor de organe din 2013? Astăzi, aproape 222 de pacienți cu afecțiuni grave ale ficatului ar trăi. Dacă luăm în considerare faptul că prelevările de la un donator în moarte cerebrală salvează 5 vieți, numărul oamenilor salvați ar fi putut fi chiar mult mai mare. Dacă am mai adăuga și familiile pacienților care primesc șansa de refacere a vieții prin transplant, numărul beneficiarilor ar fi și mai mare. În 2013 în România exista o Lege a Transplantului? Desigur că exista. Nu era un corp de excelență în domeniul medical? Era. Și, din fericire, acesta s-a dezvoltat numeric și profesional. Erau dotări suficiente în spitale? Da, iar dotările din secțiile de transplant s-au îmbunătățit. Discuțiile despre transplant nu trebuie politizate. Transplantul trebuie să rămână în sfera profesioniștilor. Avem un respect deosebit pentru curajul medicilor, știind că la finalul unui transplant se așteaptă, de la ei, din nou viață! Nu cred că ar trebuie invidiați! Nu credem că există o misiune mai grea, cu mai multă responsabilitate”, mai spune dr. Crina Ștefănescu, președintele LIVERTRANS, ea însăși benefiaciară a unei astfel de șanse.

 

Alături de colegii săi mai tineri, prof. dr. Irinel Popescu, considerat pe bună dreptate „părintele transplantului de ficat din România”, a subliniat, încă o dată, că la Institutul Clinic Fundeni, în cadrul Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic „Dan Setlacec” se efectuează, în prezent, aproape toate tipurile de transplant cunoscute: cu ficat de la donator cadavru, cu ficat de la donator viu, cu ficat redus, cu ficat împărţit, transplant domino. Tot la fundeni, împreună cu echipa sa, profesorul Irinel Popescu a efectuat primul transplant combinat de ficat şi pancreas, primul transplant combinat de ficat şi insule pancreatice şi primele transplanturi de celule stem pentru afecţiuni ale ficatului.

„Transplantul hepatic este singura metodă eficientă pentru vindecarea persoanelor care suferă de boli grave precum: ciroza hepatică decompensată, cancerul hepatic, insuficiență hepatică acută. În cazul unei persoane care suferă de ciroză hepatică decompensată, supravieţuirea la un an este de doar 10%, iar cu transplant ajunge la 85-90%”, a punctat, profesorul Irinel Popescu, încurajând autoritățile și populația să conștientizeze că donarea de organe este un act de solidaritate umană, un gest prin care se pot salva vieți și atrăgând atenția că fiecare dintre noi putem fi, la un moment dat, în situația de a avea nevoie de un organ salvator.

România ocupă locul 4 în lume ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, cu aproape 50 de decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori.

 

Reprezentanții transplantaților de ficat consideră că discuțiile despre o posibilă Lege a Transplantului induc incertitudine, creează falsa impresie că nu există un cadru legal care reglementează această activitate. Problematica abordată într-un cadrul neadecvat și cu exemple periferice pentru fondul problemei diminuează speranța celor aflați în suferințe de neimaginat. „Desigur, orice cadru legal este perfectibil, dar dezbaterile trebuie susținute de specialiști, cu referire la practica internațională. Relatările obsesive despre câteva presupuse abuzuri în alocarea de organe (rinichi) au diminuat încrederea oamenilor în oameni. Oare care a fost rezultatul repetării obsesive a unei știri despre un presupus abuz în alocarea unui organ? A fost stingerea pe patul de spital a unor bolnavi în stadii terminale și la suferințe mari pentru cei rămași acasă”, se subliniază, într-un mesaj public al Asociației Transplantaților de Ficat, către autorități și către populație.

În același mesaj se menționează că, pentru a se putea realiza transplantul, prioritar este stadiul de boală al pacientului, apoi compatibilitatea pacientului cu donatorul, astfel încât organul transplantat sa nu fie rejectat de organism, iar alegerea pacientului primitor o face echipa medicală care își asumă responsabilitatea efectuării acestui act terapeutic.

„Vrem să revenim la situația transplanturilor din 2013. Vrem speranță pentru cei cu foarte puțină speranță. Îi vrem pe oamenii cu inimi mari alături de cei aflați în suferință. Suntem convinși că ei există!”, se mai spune în comunicatul remis presei, de LIVERTRANS.

 

În aprilie 2000, prof. dr. Irinel Popescu realiza cu succes, împreună cu echipa sa, primul transplant hepatic la Institutul Clinic Fundeni, organul fiind recoltat de la un donator decedat. În același an, în octombrie, aceeași echipă a efectuat și primul transplant de la donator viu (de la mamă la fiică).

În anul 2001, echipa de la Fundeni a efectuat cu succes primul transplant „domino” din România, la un pacient cu hipercolesterolemie familială. În 2006 a început o colaborare cu echipa profesorului S.G. Lee de la Seul, unde mai mulți medici din Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Fundeni s-au specializat în transplantarea ficatului de la donator în viaţă. Între 2000 şi 2006, numărul operațiilor de transplant era de maxim 20 pe an.

În urma modificărilor tehnice aduse procedeului de transplant hepatic cu hemificat drept de la adult, numărul acestor proceduri a crescut, din 2007, ca urmare a înființării Agenției Naționale de Transplant, numărul acestor operații a început să crească. În anul 2011 au fost efectuate, în premieră pentru România, transplant cu ficat împărţit pentru doi adulţi și transplant dual de la două donatoare în viață. Numărul transplantaților a atins apogeul în 2013-2014, când s-au realizat câte 122 de transplanturi pe an. În 2014 se înființează un nou centru de transplant hepatic în cadrul Spitalului „Sfanta Maria” din București, iar în 2016, un centru regional la Iași, în cadrul Spitalulului „Sfântul Spiridon”.

După 2015, numărul transplanturilor a început să scadă, pentru ca în 2017 să se realizeze doar 54 de transplanturi hepatice, iar anul acesta, până la începutul lunii octombrie, să se efectueze numai 39 de astfel de proceduri.

GALERIE FOTO (sursă LIVERTRANS):