Buzoienii au înfruntat frigul pentru a celebra 160 de ani de la Mica Unire

Din cauza vremii nefavorabile, manifestările organizate la Muzeul Județean pe 24 ianuarie au suferit câteva schimbări care nu au afectat însă cu nimic desfășurarea evenimentelor.

 

Într-o Românie în care politicul se dovedește mai dezbinat ca oricând, buzoienii au demonstrat, la fel ca majoritatea românilor din țară, că pun preț pe unitate. Vremea neprielnică de afară din ziua în care s-au marcat 160 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza nu i-a împiedicat să se bucure de rememorarea momentului care a constituit primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român și însănătoșirea sentimentului de „neam și țară”. Vremea a impus însă o mică schimbare de plan în ceea ce privește desfășurarea activităților programate la Muzeul Județean Buzău, o parte dintre momentele din program fiind mutate în sala Teatrului „George Ciprian”.

În ciuda frigului și a poleiului de pe trotuare, peste 150 de buzoieni au ținut să fie prezenți la evenimentul organizat de Muzeul Județean și teatrul „G. Ciprian” cu sprijinul Consiliul Județean Buzău. Alături de ei s-au aflat reprezentanți ai administrației publice locale, militarii din cadrul Diviziei 2 Infanterie Getica și jandarmii buzoieni, care și-au adus contribuția la reconstituirea momentelor istorice din cadrul manifestării din această după-amiază. Deși participarea a fost mai puțin numeroasă ca în anii precedenți, când vremea a fost mai prielnică, atmosfera de sărbătoare s-a resimțit în rândul celor care s-au încumetat să înfrunte frigul și ploaia măruntă pentru a fi prezenți în curtea Muzeului Județean.

 

Manifestările au debutat cu o scurtă prezentare a semnificației istorice pe care o are data de 24 ianuarie 1859 pentru români, prezentare făcută de directorul Muzeului Județean, Daniel Costache. A urmat apoi un scurt concert al muzicii militare și o alocuținune a primarului municipiului Buzău, Constantin Toma.

Cel mai așteptat moment a fost, ca și în anii trecuți, cel al sosirii domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Buzău. Scena istorică de acum 160 de ani a fost și în acest an reconstituită de actori ai teatrului buzoian, cu ajutorul Inspectoratului de Jandarmi și al studiourilor de la Buftea, care au pus la dispoziție caii pentru acest moment. Scena s-a desfășurat tot în curtea Muzeului Județean, iar după discursul ținut de actorul care l-a întruchipat pe Cuza, toți cei prezenți au fost invitați în sala teatrului George Ciprian.

Aici, actorii au reconstituit în cadrul unei scenete momentul întâmpinării domnitorului de către delegația unionistă buzoiană. La final, „domnitorul” i-a invitat pe toți cei prezenți în sală să se prindă în Hora Unirii care, de aceasta dată nu a mai înconjurat clădirea muzeului ca în anii precedenți, ci s-a jucat pe scenă și în sala teatrului.

 

Pe aceeași scenă a avut loc apoi un spectacol susținut de către membrii ansamblului folcloric Plaiurile Mioriței, iar la final, participanții la eveniment au fost invitați să viziteze și mini-expoziția temporară organizată de Muzeul Județean, cu tema „Cuza și Unirea”.

Anul acesta, președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, a lipsit de la eveniment, onorând  invitația venită din partea omologului său din Vrancea, instituția fiind reprezentată de cei doi vicepreședinți, Adrian Petre și Romeo Lungu.

Petre Emanoil Neagu a participat la manifestările organizate cu aceeași ocazie la Focșani, unde a avut loc și o ședință comună a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România și a Uniunii Consiliilor Raionale din Republica Moldova.

 

Documentele istorice ne arată că, după înfăptuirea Micii Uniri, Cuza a luat țara „la pas”. A poposit și în vechiul târg al Buzăului unde, la 6/19 februarie, 1859  „buzoienii i-au făcut domnului o primire triumfală. La Poșta Câlnău, Cuza a fost întâmpinat de o deputăție din partea junimei districtului, compusă din 200 de călăreți. În apropierea Buzăului i s-a prezentat comanda dorobanților, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impresie Măriei Sale Prințul. După aceea, la Bariera orașului a fost primit de orășeni în mare număr și de toată treapta, unde printr-un discurs al municipalității i s-au prezentat pâinea și sarea. În aclamațiile mulțimii, Cuza a intrat în Catedrala Episcopală. Seara, atmosfera în oraș a fost feerică, totul culminând cu reținerea în oraș peste noapte a domnitorului, programul acestuia schimbându-se complet”, după cum consemnează scriitorul buzoian Gheorghe Petcu în „Legendele și Istoria Județului Buzău”.

Popasul domnitorului la Buzău a determinat schimbarea numelui principalei străzi comerciale a urbei, din Strada Târgului în Strada Cuza Vodă, denumire păstrată și astăzi.