Buzoienii, vaccinați și nu prea

Discontinuitățile legate de aprovizionarea cu vaccin și refuzul unor părinți de a-și imuniza copiii rămân principalele cauze ale acoperirii vaccinale sub nivelul de siguranță recomandat de OMS.

Eforturile medicilor buzoieni și ale autorităților de a asigura o cât mai bună imunizare nu au putut suplini discontinuitățile în aprovizionarea cu vaccinurile incluse în Programul Național de Impunizare și nici refuzul unor părinți de a-și proteja copiii împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare. Din datele prezentate de directorul DSP Buzău, Cristina Ungureanu, în ședința Colegiului Prefectural, în primele trei luni ale acestui an au existat încă probleme în ceea ce privește buna desfășurare a programului de vaccinare. Astfel, acoperirea vaccinală se menține încă sub pragul de siguranță de 95%, deși la multe dintre vaccinuri este peste media națională. Între cauzele care mențin imunizare la cotele actuale se remarcă existența unor părinți care continuă să refuze vaccinarea copiilor lor, pe baza informațiilor nejustificate aflate de pe internet sau din alte surse total neavizate, care au reușit să-i sperie. În plus, în comunitățile cu un nivel scăzut de educație, unii părinți cer bani sau alte stimulente materiale în schimbul acceptului pentru vaccinarea propriilor copii. Acestea nu sunt însă singurele cauze ale unei acoperiri vaccinale sub 95%, pentru că nu puține au fost și situațiile în care deși a existat voință din partea părinților, nu au existat vaccinuri, din cauza discontinuităților în aprovizionare.

Cristina Ungureanu

După cum reiese din raportul DSP, în priml trimestru al anului în curs, la nivelul județului au fost preluate de la Unifarm și distribuite către medicii vaccinatori  1.874 de doze de vaccin hexavalent, 500 de doze de vaccin antirojeolic (ROR), 2.900 de doze de Tetraxim și 2.780 de doze de vaccin pneumococic, iar cei 203 medici de familie cu care DSP a contractat servicii de profilaxie, au fost verificați lunar.

În funcție de necesarul de vaccinuri solicitat, dar mai ales de tranșele achiziționate și distribuite în județe de către Ministerul Sănătății, medicii de familie buzoieni au primit, în primele trei luni ale acstui an, stocuri de BCG (împotriva tuberculozei), DTPa (difterie, tetanos, tuse convulsivă), HB pediatric (antihepatitic B), ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei), Pneumococic (împotriva pneumoniei) și DTPa-VPI-Hib-HB (hexavalent -împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, boli determinate de Hib și Hepatitei B). În perioada analizată s-au efectuat 24.831 de vaccinări, conform calendarului programului național, pentru care au fost utilizate 26.502 doze. Diferența se regăsește în numărul de doze sacrificate în beneficiul vaccinării din flacoanele multidoză de BCG și câteva doze pierdute prin întreruperea lanțului de frig, numărul acestora încadrându-se însă în limitele admise.

Raportul DSP menționează și disfuncționalitățile în aprovizionarea cu vaccin ROR, apărute începînd cu luna februarie, precum și faptul că, din luna aprilie s-a epuizat și stocul de vaccin împotriva hepatitei B, administrat nou-născuților, în maternitate. Totodată, medicii au supravegheat permanent posibilele reacții adverse postvaccinale, dar în primul trimestru al anului în curs nu a fost niciun caz.

În paralel cu activitatea de vaccinare s-au desfășurat și monitorizări ale acoperirii vaccinale. Astfel, în luna februarie s-a evaluat acoperirea vaccinală la copiii de  18 luni, născuți în luna iulie a anului 2016. În total, au fost evaluați 301 copii, dintre care 34 (11,3%) erau vaccinați incomplet și în mare parte au fost recuperați. Principalul motiv constatat în cazul a 24 dinte ei era neprezentarea, iar în 4 cazuri părinții își exprimaseră refuzul în privința vaccinării. Alți 6 erau vaccinați incomplet pentru că erau născuți în străinătate și doar în cazul a 3 dintre ei lipsa tuturor vaccinurilor era întemeiată, pe baza contraindicațiilor medicale.

Tot în februarie, medicii au evaluat și cohortele de copii născuți în 2003 și 2012 și au constatat că, în cazul primilor, acoperirea vaccinală în ceea ce privește vaccinul diftero-tetanic efectuat la 14 ani era de 87%, în timp ce în cazul celor născuți în 2012, doar 87,34% erau vaccinați antirujeolic la 5 ani. Concret, din totalul de 7.388 de copii, doar 6.439 erau vaccinați corespunzător vârstei (87,5 %). În cazul a 65 de copii, motivul nevaccinării a fost refuzul părinților, în cazul altor 463, neprezentarea, în timp ce 195 erau născuți în străintate sau plecați ulterior și nu au putut fi imunizați. În alte patru cazuri, părinții omiseseră să se prezinte cu copilul la vaccinare, iar în 222 de cazuri au existat contraindicații medicale.

Tot în primul trimestru s-a continuat campania suplimentară de vaccinare antirujeolică, adresată în principal copiilor din zonele greu accesibile și comunităților la risc, acolo unde se regăsesc cei mai mulți copii cu restanțe la vaccin. În condițiile în care necesarul de vaccin ROR la nivelul județului a fost în primul trimestru de 1.950 de doze, iar Ministerul Sănătății a distribuit doar 500, au mai fost transferate de la DSP Vrancea și Brașov 800 respectiv 500 de doze.

S-a extins astfel vaccinarea la grupe de vârstă mai mici decât cea normală, vaccinându-se cu doze suplimentare copiii cu vârste de 9-11 luni, realizându-se o acoperire de 60%. Explicațiile pentru această acoperire deloc satisfăcătoare sunt și în acest caz insuficiența vaccinului, refuzul părinților, migrația aproape permanentă a comunităților de romi, precum și abandonul școlar și păsirea localității pe perioade nedeterminate a unor familii, cu tot cu copii.

Lipsa vaccinului antitetanic a fost, de asemenea, o problemă, astfel că în perioada analizată au fost vaccinate antitetanic doar 177 de gravide (24,4% din numărul celor aflate în evidență în ultimul trimestru de sarcină), deși imunizarea viitoarelor mămici protejează bebelușul împotriva tetanosului, o boală acută deseori fatală, cauzată de exotoxina Clostridium tetani.

Buzoienii nu s-au înghesuit să se vaccineze nici antigripal. Deși medicii au avut la dispoziție 23.844 de doze la nivelul județului, au fost folosite doar 13.385 pentru imunizarea persoanelor aflate în categoriile de risc. Nu trebuie uitat, însă, că și acest vaccin a ajuns în teritoriu cu mare întârziere, așa că mulți dintre cei care s-ar fi vaccinat în mod obișnuit, fie și-au cumpărat vaccinul din farmacii, fie au renunțat să se mai imunizeze, după venirea primăverii.