Cabinetele medicilor de familie, incluse în programul de Rezidențiat
O inițiativă legislativă depusă zilele acestea la Senat oferă posibilitatea desfăşurării rezidenţiatului şi în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum și a stagiilor de pregătire pentru medicii pediatri și interniști care doresc să se specializeze și în medicina de familie.
Ceea ce medicii de familie, prin organizațiile profesionale și patronale, semnalează de ani de zile, adică acutizarea crizei de specialiști, pare să fi fost observat și de reprezentanții legislativului. Zilele acestea a fost depus la Senat un proiect legislativ referitor la rezidențiat, inițiat de 32 de parlamentari din PSD, PNL și UDMR. Proiectul de lege aduce unele modificări ordonanței privind organizarea și finanțarea Rezidențiatului, în intenția de a se putea completa mai ușor deficitul de medici de familie, care se resimte cu precădere în mediul rural.
Inițiatorii proiectului susțin, în expunerea de motive, că, la ora actuală, în țară funcționează 11.300 de cabinete de medicina familiei, însă peste 500 de comune din țară duc lipsa unui medic de familie. Totodată, aceștia estimează că în următorii 10 ani se vor pensiona peste 33% dintre medicii de familie care profesează în prezent, iar dacă nu vor fi găsite rapid soluții pentru înlocuirea acestora, deficitul de specialiști în medicina familiei s-ar putea acutiza în perioada următoare. „Nu există momentan şansa de a suplimenta în mod eficient această lipsă de medici de familie, iar prin modificarea noastră legislativă propunem crearea posibilităţii reprofilării medicilor specialişti în Pediatrie şi specialişti de Interne, în medici specialişti de medicină de familie, prin efectuarea unui stagiu de 6 luni, la propria solicitare”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului.
O altă modificare importantă propusă de inițiatorii proiectului legislativ se referă la crearea posibilității desfășurării rezidențiatului și în cabinetele medicale individuale de medicina familiei, alături de unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea proprie. Astfel viitorii specialiști în medicina de familie își vor putea derula perioada de pregătire în cabinetele individuale de profil, familiarizându-se astfel mult mai bine cu activitatea specifică, decât ar fi făcut-o în cazul în care își efectuau rezidențiatul într-un spital.
Medicii care dețin aceste cabinete vor deveni astfel responsabili de formare pentru rezidenți și vor primi indemnizații în acest sens, banii fiind plătiți prin transfer de la Direcțiile de Sănătate Publică.
În cabinetele individuale de medicina familiei se vor putea specializa și pediatrii și interniștii care vor solicita acest lucru, și care vor urma aici un stagiu de pregătire de 6 luni.
Prin urmare, iniţiativa legislativă „introduce în textul legii corelările necesare privind posiblitatea efectuării rezidenţiatului inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum şi în unităţi sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie sau în unităţi sanitare aflate în administrarea unităţilor publice locale, modificare legislativă ce a fost introdusă prin Legea nr. 12/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 52/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului”, susțin inițiatorii.
Despre acest subiect a vorbit recent și Sorina Pintea, ministrul Sănătății, care a recunoscut că deficitul de medici de familie constituie la ora actuală una dintre problemele importante ale sistemului public de sănătate. La finele anului trecut, acest deficit era de 700 de medici, iar ministrul spune că problema se va rezolva în maxim trei ani, ca urmare a creșterii numărului de locuri la Rezidențiat pe această specializare.
„Din 2018 am majorat numărul de locuri scoase la rezidenţiat pentru medicii de familie. În momentul în care am făcut nota de fundamentare am constatat că avem o lipsă şi vorbesc de anul trecut de 700 de medici de familie. Plus o evidenţă a celor care urmează să se pensioneze. De aceea, numărul de locuri scoase la rezidenţiat în 2018 a fost foarte mare, vom continua şi anul acesta. Un medic de familie are nevoie de trei ani să se pregătească. Vom vedea şi ceea ce termină anul acesta rezidenţiatul şi cred, în opinia mea, că în maxim trei ani de zile se va echilibra această balanţă”, a precizat Sorina Pintea, adăugând că o altă problemă care ține de acest domeniu este cea a finanțării, fiind luate și în acest sens o serie de măsuri.
Proiectul de act normativ se referă și la asistenții universitari din cadrul Facultăților de Medicină Dentară, angajați pe perioadă determinată și care posedă deja gradul ştiinţific de doctor în ştiinţe medicale. Dacă proiectul va fi adoptat, aceștia vor avea posibilitatea de se pregăti atât pentru obținerea celei de-a doua specialități, cât și în prima specialitate, în regim cu taxă. Motivul invocat de inițiatori este acela că „majorările salariale şi numărul limitat de locuri de rezidenţiat pentru specialităţile de Stomatologie îngreunează semnificativ accesul cercetătorilor tineri, astfel fiind nevoiţi să abandoneze profesia de cadru didactic universitar”.
Între cei 32 de inițiatori ai proiectului de modificare și completare a Ordonanţei Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului se află cei doi președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, medicii Laszlo Attila și Florin Buicu, dar și deputatul buzoian Sebastian Radu.
Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, ca prim for sesizat. Camera Deputaţilor este decizională în acest caz.
