Imunoglobulina și produsele din plasmă rămân scutite de taxa clawback

Măsura a intrat în vigoare la începutul anului trecut, printr-o ordonanță de urgență care prevede că scutirea de la plata acestei taxe este valabilă doi ani.

Spre sfârșitul anului 2017, după ce o pacientă decedase în spital, iar un alt tânăr a încercat să se sinucidă din cauza crizei de imunoglobulină care se resimțea în spitalele din întreaga țară, autoritățile din domeniul medical, care negaseră inițial că ar exista o astfel de criză, au impus un set de măsuri de ultim moment, pentru a determina producătorii să reia aprovizionarea pieței din România cu medicamente din această gamă.

Printre acestea s-a numărat și adoptarea unei ordonanțe de urgență care prevedea scutirea de la plata taxei clawback pentru imunoglobulină și produsele din plasmă și derivate din plasmă, pe o perioadă de doi ani. Măsura a fost pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2018, iar la finalul acestui an ar fi urmat să expire. În toată această perioadă, însă, problema imunoglobulinei nu a fost pe deplin rezolvată, astfel că reintroducerea taxei clawback ar putea duce la reapariția unei crize similare celei din 2017.

Problema a fost luată în discuție și la finele lunii trecute, când a avut loc o dezbatere publică pe tema activității de transfuzie, iar la câteva zile după aceea, după o nouă dezbatere a reprezentanților MS cu producătorii de medicamente și cu reprezeentanții asociațiilor de pacienți, ministrul Sorina Pintea a anunțat că a fost finalizat un nou proiect legislativ care prevede prelungirea perioadei de scutire de la plata taxei clawback a medicamentelor din gama respectivă.

Aceasta a declarat că decizia a fost luată în urma unei analize a situației actuale de pe piață, la finalul căreia s-a ajuns la concluzia că singura soluție, la acest moment, este prelungirea perioadei de scutire de la plata taxei.

Totodată, a fost lansat în dezbatere publică un proiect care se referă la modul de formare a prețurilor la medicamente, menit să genereze o echilibrare a taxei clawback, astfel încât să existe și un beneficiu și pentru ceilalți producători de medicamente, care s-au arătat în nenumărate rânduri nemulțumiți de modul de calcul al acestei taxe și care s-au considerat discriminați după anunțatrea scutirii acestei taxe pentru imunoglobulină și produsele din plasmă.

„S-a ajuns, zilele trecute, la o concluzie privind această taxă. Practic, o înţelegere între marii jucători de pe piaţă, nu neapărat o înţelegere – o discuţie care trebuie să echilibreze taxa de clawback şi care ar putea duce la relaxarea acestei probleme. Dar nu este suficient. Ministerul Sănătăţii a publicat pe site în transparenţă decizională o notă, o modificare legislativă prin care propunem modalitatea de formare a preţului. Şi acest lucru, credem noi că va aduce o modificare pozitivă pentru piaţa de medicamente”, a declarat Sorina Pintea, vineri, după dezbaterea publică organizată de Ministerul Sănătății, la solicitarea Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Sorina Pintea

În contextul în care Cear Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer acuză Guvernul și în special pe ministrul Sănătății că sunt responsabili de decesul mltora dintre pacienții cu cancer din cauza accesului limitat la anumite medicamente, ministrul a spus că problema lipsei de medicamente nu este una specifică doar pieței din România, situații similare existând și în alte state europene.

„Dacă de 9 ani, de exemplu, un citostatic are probleme comerciale în Europa şi în acest moment îl găsesc sporadic doar în Olanda, nu pot să acuz statul român că nu face nimic. Aici chiar nu poate să facă. Există şi un proces de birocratizare destul de avansat şi funcţionari care plimbă documente, dar lucrurile acestea încep să se rezolve. Sunt probleme pe care nu le are doar România. Zilele acestea duc la o reuniune cu 11 miniştri ai sănătăţii din Grupul de la Valletta unde se discută exact aceste aspect legate de accesul la medicamente. Nu este doar o problemă a României. Vreau să îi asigur pe pacienţii români că facem toate eforturile. Trebuie să avem grijă şi de fabricile mici de medicamente, care, dacă nu luăm o soluţie rapidă, s-ar putea să aibă probleme. De fapt, aceasta este problema, să putem asigura acces la medicamente scumpe şi la medicamente ieftine”, a mai precizat ministrul Sănătății.

Cezar Irimia a atras atenția că, zilnic, mor 28 de români numai din cauza cancerului pulmonar, deși speranţa de viaţă pentru aceștia ar putea fi chiar dublată prin programe naţionale de informare, depistare precoce, prin accesul la investigaţii imediate şi accesul la tratament, după ce aceste investigaţii au fost bine conturate de biomarkerii necesari în această formă de cancer.