Pacienții cu imunodeficiență cer înființarea unor centre speciale de colectare a plasmei
S-a solicitat, totodată, revizuirea legislației, astfel încât să se permită centrelor de transfuzii din țară să extragă componente din sânge.
La solicitarea Coaliţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) a avut loc, la Ministerul Sănătății, o dezbatere publică privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană (eritrocite, trombocite, plasmă), precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice. La discuții au participat reprezentanți ai unor asociații de pacienți, reprezentanți ai autorităților și ai unor centre de transfuzii din țară.
O problemă intens dezbătută a fost legată de producerea și conservarea plasmei umane, un produs biologic extras din sângele colectat de la donatori și folosit pentru obținerea unor medicamente, precum factorii de coagulare sau imunoglobulinele umane -utilizate în tratamentul imunodeficienţelor primare şi secundare, în profilaxia bolilor infecţioase şi în managementul unor afecţiuni inflamatorii şi autoimune.
În contextul în care România s-a confruntat recent cu o acută criză de imunoglobuline, Stela Pârvu, reprezentanta COPAC la dezbatere, a cerut autorităților să urgenteze realizarea cadrului legislativ care să permită înființarea unor centre de colectare a plasmei. „Solicităm adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea de centre de colectare de plasmă în vederea fracţionării fie de stat, fie privat, fie în parteneriat stat-privat, conform studiului de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem”, a declarat aceasta.
Dr. Cristian Grasu
Cadrul juridic care definește standardele de calitate și siguranță pentru sânge și componentele sale este prevăzut de Directiva 2002/98/CE care, împreună cu normele de aplicare, acoperă toate etapele procesului de transfuzie, de la donare, colectare, testare, prelucrare și stocare, la distribuire. Autoritățile naționale în domeniu sunt responsabile pentru punerea în aplicare a acestei legislații și pot alege să aplice norme mai stricte privind calitatea și siguranța sângelui și a produselor din sânge.
Secretarul de stat în ministerul Sănătății, dr. Cristian Grasu a recunoscut însă că, în România se distrug anual 100.000 de litri de plasmă care, efectiv, se aruncă la gunoi, fiind vorba de un produs perisabil care nu mai poate fi utilizat după o anumită perioadă de timp. În plus, statul plătește câte 10 euro pentru ca fiecare litru de plasmă să fie distrus, secretarul de stat adăugând că trebuie găsite soluții pentru ca plasma care se aruncă, să fie folosită. „Ceea ce ne interesează în mod special este faptul că noi aruncăm plasmă în fiecare an, multă. Că o aruncăm e păcat. Că mai și plătim 10 euro pe fiecare litru de plasmă distrus este deja o problemă care ne pune în situația de a gândi o metodă eficientă de a câștiga ceva din treaba asta. Adică, dacă am folosi această plasmă în loc să o distrugem, dintr-o dată am economisi 10 euro pe litru de plasmă distrus și înțeleg că sunt aproape 100.000 de litri care se aruncă și se distrug”, a explicat dr. Cristian Grasu.
Acesta s-a declarat de acord cu propunerea înființării unor centre destinate recoltării plasmei, precizând că extragerea componentelor din plasmă nu este un proces foarte complicat. „Extragerea componentelor din plasmă este o procedură mult mai puțin invazivă decât donarea de sânge, se poate face mai des. Este adevărat că durează două – trei ore, dar rezultatele sunt imediate. Și atunci, în funcție de capacitățile Guvernului de a finanța această activitate, vom vedea cum dezvoltăm centrele de recoltare de plasmă și nu doar pe acestea. Și altele. Pentru că la plasmă și la componentele de plasmă lucrurile pot fi mult mai ușor organizate din punct de vedere tehnic. Nu îți trebuie un spital pentru aceasta, îți trebuie doar un spațiu care să corespundă exigențelor medicale și de sănătate publică și în care să fie mașina care scoate din sânge ce ne trebuie nouă”, a mai precizat dr. Cristian Grasu.
Directorii centrelor de transfuzii din București și Constanța au confirmat că se aruncă plasmă la gunoi, precizând însă că cifra avansată de secretarul de stat este exagerată, cantitățile fiind mult mai mici. Dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină București a subliniat chiar că aproape toate centrele de transfuzie din țară au capacitatea tehnică de a extrage componentele de plasmă din sângele recoltat de la donatori, dar nu pot face acest lucru întrucât reglementările legale în acest sens sunt incomplete.
La rândul său, dr. Alina Dobrotă, directorul centrului de transfuzii din Constanța a respins varianta unei posibile transferări a activității de transfuzie și în mediul privat, precizând că în acest fel nu ar mai fi garantată sută la sută securitatea transfuziilor.
Prezent la dezbatere, Florin Hozoc, managerul singurei companii importatoare de imunoglobulină, care a livrat medicamentul în timpul crizei recente, a apreciat faptul că autoritățile recunosc ca se aruncă plasmă, precizând că soluția în această problemă poate veni din mediul privat. „Așa cum arată statisticile, peste 80% din plasma utilizată pentru producția de medicamente este colectată de privați, în întreaga lume. Aceste statistici arată clar că privații au un rol important și că fără ei, mulți pacienți ar muri pentru că nu ar avea acces la tratamente. În aceste condiții, opinia specialiștilor care se opun colectării plasmei de către privați este o dovadă că aceștia nu înțeleg situația mondială și că trăiesc încă în comunism. România trebuie sa ia urgent măsuri pentru a se alinia celor mai bune practici”, a declarat acesta.
