S-a lansat campania „Pacient, caut donator ! De plasmă!”

Acțiunea își propune să facă publice poveștile mai multor pacienți cu imunodeficiență primară care au nevoie de tratament cu imunoglobulină, un medicament obținut din plasmă umană, care, în România, încă nu se colectează.

După ce, la finele lunii trecute, a solicitat în cadrul unei dezbateri organizate de Coaliția Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), înființarea unor centre speciale de colectare a plasmei, și la câteva zile după ce autoritățile au decis prelungirea scutirii de plata taxei clawback pentru imunoglobulină și produsele din plasmă, Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID) a lansat o campanie de sensibilizare a donatorilor, dar și a autorităților, cu privire la necesitatea donării de plasmă. Aceasta este un produs biologic extras din sângele colectat de la donatori și folosit pentru obținerea unor medicamente, precum factorii de coagulare sau imunoglobulinele umane – utilizate în tratamentul imunodeficienţelor primare şi secundare, în profilaxia bolilor infecţioase şi în managementul unor afecţiuni inflamatorii şi autoimune.

Inițiatorii campaniei, denumite „Pacient, caut donator ! De plasmă!”, spun că un pacient cu imunodeficiență primară are nevoie, în medie, de 130 de donări de plasmă pe an, pentru a i se asigura necesarul de imunoglobulină. Asta înseamnă 5 donatori constanți care să doneze plasmă de două ori pe lună, însă chiar și dacă ar exista numărul necesar de donatori, acest lucru tot nu ar fi posibil, pentru că în România încă nu se colectează, la acest moment, plasmă în vederea fracționării. Cu ocazia dezbaterii organizate de COPAC, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Cristian Grasu, preciza că în România se distrug anual circa 100.000 de litri de plasmă, pentru fiecare litru statul plătind 10 euro, în vederea distrugerii.

Sorina Pintea

Cu ocazia lansării campaniei, ministrul Sorina Pintea, invitată la eveniment, a dat asigurări că până la finalul acestui an, în România se va colecta plasmă, precizând că demersurile în acest sens sunt într-o fază destul de avansată. „Avem în acest moment un inventar al nevoilor, am început să le acoperim. Am făcut o propunere de modificare legislativă a Legii 282 privind transfuzia sanguină şi componentele de sânge şi plasmă, astfel încât să corespundă nevoilor actuale. Este un drum lung, anevoios, dar nu atât de lung pe cât v-aţi imagina, deoarece suntem destul de înaintaţi, astfel încât să putem colecta plasmă. Eu zic că lucrurile merg spre bine, poate nu cu paşii pe care ni i-am fi dorit”, a declarat ministrul.

Va mai fi nevoie, în acest sens, de dotarea centrelor de transfuzii cu aparatura necesară și pregătirea personalului, iar odată începută activitatea de colectare a plasmei, România ar putea exporta acest produs, în schimbul imunoglobulinei. Totodată, trebuie rezolvată problema stocării și cea a implementări unui sistem informatic, în acest sens urmând a se investi, în primă fază, 15 milioane de lei.

Otilia Stanga si Sorina Pintea

Reprezentanții ARPID spun că România este una dintre puţinele ţări europene care nu a implementat recomandările Comisiei Europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind asigurarea terapiilor cu medicamente derivate din plasmă umană, iar unul din cinci români riscă să moară în lipsa tratamentului cu imunoglobulină, albumină, fibrinogen sau factor de coagulare, pentru că în Romania nu se colectează şi nu se procesează plasmă umană.

„În România nu există nici măcar un centru de donare de plasmă umană pentru a fi utilizată la fabricarea de medicamente. Mai mult, nici măcar plasma recuperată din sângele colectat de la donatorii de sânge nu poate fi utilizată pentru producerea de medicamente, pentru că nici unul dintre centrele de transfuzie nu este autorizat conform reglementărilor europene. Estimările Marketing Research Bureau cu privire la potenţialul de colectare de plasmă umană în România sunt de peste 600.000 litri, în condiţiile în care alte ţări din regiune colectează în medie 33 litri de plasmă la 1.000 de locuitori”, a precizat Otilia Stângă, președintele ARPID

La ora actuală, în România există peste 8.000 de pacienți care au nevoie de tratament cu produse obținute din plasmă, iar poveștile unora dintre ei sunt prezentate prin intermediul unor clipuri în cadrul campaniei lansate ieri. În condițiile în care, din partea autorităților au fost primite asigurări că problema colectării de plasmă în România se va rezolva, campania urmărește în special informarea și sensibilizarea populației, astfel încât, atunci când centrele de colectare a plasmei vor deveni funcționale, să existe un număr suficient de donatori.