Campania HepC Alert a ajuns la final
Pe parcursul unui an au fost testați, pentru depistarea prezenței virusului hepatitic C (VHC), peste 31.000 de pacienți din 20 de unități medicale.
În urmă cu un an, Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie (SRGH), în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Romanian Association for Liver Diseases și peste 20 de unități medicale din țară care asigură servicii de gastroenterologie, a demarat campania HepC Alert, ce viza testarea pacienților celor peste 20 de spitale, în vederea identificării prezenței virusului hepatitic C. Campania s-a derulat în perioada 5 martie 2019 – 5 martie 2020, perioadă în care au fost testați peste 31.000 de pacienți din unitățile medicale partenere, care și-au dat acordul în acest sens. Dintre aceștia, 490 au fost depistați pozitiv, reprezentând un procent de 1,39% din totalul persoanelor testate. Cu ocazia conferinței organizate la finalul campaniei, inițiatorii au mai precizat că s-a constatat o prevalență mai mare a infecțiilor în rândul pacienților proveniți din mediul rural, incidența fiind de 2,32%, în timp ce în rândul pacienților din mediul rural a fost de 1,15%. Totodată, s-a mai constatat că infecțiile aveau o prevalență mai ridicată în rândul femeilor, de 1,47%, față de 1,27%, în rândul bărbaților.
Dr. Cristian Gheorghe, președintele SRGH a precizat că „prezenţa factorilor de risc reprezintă principalul factor determinant al prevalenţei: prezenţa persoanelor cu hepatita B,C, D în familie, profesia – lucrători în sănătate sau servicii publice cu risc de expunere – transfuzii de sânge sau produse de sânge înainte de 1992, avorturi înainte de 1990, multiple intervenţii chirurgicale, stomatologice şi spitalizări, hemodializa, injectarea intravenoasă de droguri, tatuaje sau piercing-uri și nerespectarea măsurilor elementare de igienă”.
Acesta a mai declarat că programul derulat în ultimul an a avut patru obiective principale. Este vorba de microeliminarea hepatitei C la nivel instituţional, în rândul pacienţilor care se adresează unităţilor medicale din România, prevenirea bolii hepatice avansate cauzate de VHC, prevenirea transmiterii infecţiei C în rândul populaţiei sănătoase şi, nu în ultimul rând, actualizarea datelor epidemiologice privind hepatita C în România.
Toți pacienții au fost testați benevol, după ce și-au dat consimțământul informat, odată cu testarea, aceștia completând și un chestionar cuprinzând date demografice şi factori de risc. În acest mod, inițiatorii campaniei spun că a fost creată și o bază anonimizată de date, iar pacienţii pozitivi au fost preluaţi în serviciile de gastroenterologie pentru diagnostic şi tratament.
Campania s-a aliniat Strategiei Sectoriale Globale de Sănătate pentru Eliminarea Hepatitelor Virale până în 2030, lansată de Organizația Mondială a Sănătății în urmă cu 4 ani.
Obiectivele specifice ale acestei strategii sunt reducerea incidenţei infecţiilor virale hepatitice cu 90%, diagnosticarea a 90% din persoanele infectate, accesul la tratament a 80% din persoanele diagnosticate şi eligibile şi reducerea cu 65% a mortalităţii hepatice – prin acţiuni integrate de conştientizare, testare şi acces la tratament.
„Infecţia cu VHC reprezintă atât o problemă de sănătate publică, cât şi o povară socio-economică. Prevalenţa viremică globală estimată este actualmente de 1%, ceea ce corespunde unui număr de 71 de milioane de persoane viremice la nivel mondial. Prevalenţa medie în Europa este de 0.65%, iar România se situează pe primul loc cu 2.5%, ceea ce corespunde unei populaţii viremice de peste 550.000 de persoane viremice. Din cauza caracterului asimptomatic al infecţiei, majoritatea persoanelor infectate – peste 80% – nu au cunoştinţă despre prezenţa infecţiei VHC, nu sunt testate, diagnosticate şi tratate, răspândind infecţia şi ajungând în îngrijire medicală în stadii avansate de boală”, a mai declarat președintele SRGH.
Acesta a adăugat că progresele în tratamentul hepatitei C din ultimii ani au condus la dezvoltarea unor regimuri terapeutice cu eficacitate de 95-100% în eradicarea infecţiei, iar aceste tratamente au devenit accesibile chiar și în țările cu venituri medii și mici. Este și cazul României, unde tratamentul fără interferon a devenit accesibil de anul acesta tuturor pacienților indiferent de stadiul de fibroză, fiind incluși și tinerii sub 18 ani.
