Campania națională de combatere a hărțuirii on-line a ajuns la final

Fenomenul, denumit cyberbullying, are serioase repercusiuni asupra stării psihice a victimelor, agresiunile și hărțuirea on-line afectându-le viața de zi cu zi.

Statisticile recente indică faptul că peste jumătate dintre copiii și adolescenții din România au fost victimele hărțuirii pe internet. Fenomenul, denumit cyberbulying, a căpătat amploare pe măsură ce rețelele de socializare și internetul au devenit instrumente aproape indispensabile în viața de zi cu zi.

Spre deosebire de situațiile clasice de bullying, când victimele sunt agresate sau hărțuite în viața reală, iar comportamentul agresiv se oprește la un moment dat, cyberbyllying-ul are un caracter permanent și prevalent, după cum au constatat specialiștii, influențând în mod negativ comportamentul și starea psihică a celor agresați.

Victimele fenomenului sunt cu precădere copiii și adolescenții, în special fetele și elevii de liceu. Astfel, 54% dintre copiii români au fost victime ale unui astfel de comportament on-line, 69% dintre victime primind mesaje jignitoare sau supărătoare, iar 30% fiind excluși dintr-un grup sau dintr-o activitate pe internet.

Potrivit unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii, un sfert dintre copii au fost hărțuiți on-line de persoane străine, iar 43% dintre respondenți afirmă că au văzut sau primit mesaje cu conținut sexual în mediul virtual. Aproape jumătate dintre copiii care au avut acces la mesaje cu conținut sexual spun că le-a fost trimis personal un astfel de mesaj și aproape 20% că li s-a cerut o fotografie sau o înregistrare video în care să își arate părțile intime. Ponderea fetelor care spun că li s-a cerut acest lucru este semnificativ mai ridicată decât cea a băieților.

Copiii care sunt victime ale hărţuirii raportează stări mai accentuate de disconfort emoţional, sunt mai îngrijoraţi, mai puţin optimişti cu privire la viitor şi mai nemulţumiţi de relaţia cu familia şi prietenii. Mai mult, aceştia consideră într-o măsură semnificativ mai redusă că activităţile de zi cu zi au sens.

Chiar dacă se declară deranjați de anumite informații întâlnite online, cel mai probabil accidental, sub 2 din 10 copii au o reacție, fie de a vorbi cu cineva sau a găsi o soluție pentru rezolvarea situației, sperând că va trece de la sine. Doar 6% dintre copii spun că au discutat cu cineva despre acest episod, semnificativ mai multe fete decât băieți. Dacă au vorbit cu cineva, doar jumătate au făcut-o cu un părinte, însă din cauza bazelor mici de calcul datele trebuie interpretate cu prudență. Doar 2 copii din 27 care afirmă ca au vorbit cu cineva menționează o persoană specializată în protecția copiilor.

Tinând cont de amploarea fenomenului și de efectele negative pe care acesta le are asupra psihicului copiilor și adolescenților care îi cad victime, organizația Salvați Copiii a lansat, anul trecut, o campanie națională denumită „Dă BLOCK agresivităţii! Şi glumele dor. Stop Cyberbullying!”, având ca scop reducerea și combaterea hărtuirii și agresiunii on-line.

Inițiativei i s-au alăturat pe parcurs 2.400 de cadre didactice din 726 de şcoli şi peste 46.000 de elevi, părinţi şi specialişti din toată țara. Astfel,  la dispoziţia cadrelor didactice a fost pus un pachet de resurse conținând atât o serie de clipuri video ce abordează acest subiect, cât şi planuri de lecţie adaptate etapelor de dezvoltare ale copiilor din ciclurile de învăţământ.

Gabriela Alexandrescu

Pe parcursul campaniei, cele 2.400 de cadre didactice au organizat cel puțin o activitate educațională cu elevii și părinții, în care au fost explicate consecințele cyberbullying-ului și s-au identificat măsuri de prevenire și de intervenție în astfel de situații.

Campania a avut loc în cadrul unui program mai amplu, sprijinit de Comisia Europeană, având ca obiectiv comun promovarea utilizării în condiţii de mai mare siguranţă a internetului şi a noilor tehnologii on-line, de către copii. Programul s-a derulat în mai multe țări din UE, iar organizația Salvați Copiii a câștigat licitația de proiect pentru România, devenind astfel coordonator național și beneficiind de finanțare europeană pentru desfășurarea campaniei.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației, a declarat la încheierea campaniei că „tehnologia oferă acces către o lume infinită de cunoaştere şi dezvoltă copiilor şi tinerilor abilităţile necesare secolului XXI, dar poate fi folosită, din păcate, şi pentru a produce ruşine, teamă şi însingurare. Permanenţa şi dificultatea de a identifica şi gestiona situaţiile de cyberbullying, fac ca acest fenomen să aibă un impact negativ uriaş asupra tuturor actorilor din spaţiul virtual – victimă, martor, agresor. Drept urmare, nu poate decât să ne bucure interesul crescut al elevilor şi al cadrelor didactice pentru a aborda acest subiect şi a veni cu soluţii pentru combaterea şi prevenirea sa”.