Cardiopatia ischemica – riscuri si conduita tarapeutica

1 noiembrie 2012 | 2 comentarii |

Infarctul miocardic este responsabil de peste 25 la suta dintre decesele cauzate de afectiuni cardiovasculare. Romania este pe locul trei la nivel mondial in privinta nuarului deceselor prin boli cardiace.


Dr. Mircea Constantinescu

Ce stim despre cardiopatia ischemica? Se poate trai normal, avand o astfel de boala? Ce riscuri implica o astfel de afectiune? Sunt intrebari pe care le-am primit pe adresa redactiei, de la cititori, si la care vom incerca sa raspundem, cu ajutorul medicilor de specialitate care se confrunta, zilnic, cu zeci de cazuri de acest fel.

Potrivit ultimelor date comunicate de OMS, aproape 17,3 milioane de persoane mor anual din cauza unor afectiuni cardiace, adica aproape 30 la suta dintre decesele care au loc la nivel global. Dintre acestea, aproximativ 7,3 milioane au murit in urma bolilor coronariene, iar 6,2 milioane, de atac de cord. Romania ocupa locul trei in lume in privinta numarului de decese prin boli cardiovasculare (un roman din trei moare din aceasta cauza).

Saptamana trecuta, secretarul de stat Raed Arafat a facut referire la necesitatea dezvoltarii unor programe pe anumite afectiuni cum ar fi traumatologia sau accidentul vascular cerebral (AVC), aşa cum a fost dezvoltat programul pentru infarct de miocard, prin care s-a redus mortalitatea cauzata de aceasta afectiune cu peste 50%. El a remarcat insa ca sanatatea este „un loc unde sunt foarte multe interese, de multe ori in detrimentul bolnavului”.

 

Caracteristici generale   

 

Cardiopatia ischemica este suferinta muschiului cardiac (miocard) produsa de ingustarea (stenoza) sau blocarea (ocluzia) arterelor coronare si, in consecinta, acestea isi micsoreaza calibrul. Are astfel  loc o scadere a cantitatii de sange care iriga muschiul inimii care, in aceste conditii, nu mai detine cantitatile optime de oxigen, acizi grasi si glucoza. „Acest fenomen de reducere a fluxului sangvin prin arterele coronare se numeste, in limbaj medical, ischemie, iar modificarile cardiace produse de ischemie sunt cunoscute prin termenul cardiopatie. Principala cauza de afectare coronariana este ateroscleroza, care consta in depunerea colesterolului pe peretele interior al arterelor. Acesta, in combinatie cu anumite celule din sange si din perete, formeaza asa numita placa de aterom. Aceasta ingusteaza si, in final, blocheaza artera, impiedicand fluxul de sange catre miocard”, explica dr. Mircea Constantinescu, seful Sectiei Cardiologie a Spitalului Judetean si  administrator al Clinicii MEDCON.

 

Factori de risc si diagnostic

 

Principalii factori de risc pentru ateroscleroza sunt, asa cum medicii cardiologi avertizeaza cu fiecare prilej, fumatul (este factor de risc major pentru ateroscleroza, sub toate aspectele ei: accident vascular ischemic, boala cardiaca ischemica, arterita), alcoolul, dislipidemia, hipercolesterolemia si hipertensiunea arteriala (HTA), dar si de anumiti factori secundari precum diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, varsta, sexul si mostenirea genetica a individului (istoricul familial de boala cardiovasculara – BCV).

Diagnosticarea cardiopatiei ischemice se realizeaza printr-o combinatie de proceduri: examinarea clinica a pacientului; anamneza (istoricul bolii); electrocardiograma de repaus; electrocardiograma in timpul durerii- testul EKG de efort; ecocardiografie; coronarografie – metoda de diagnostic laborioasa, care permite vizualizarea directa a arterelor coronare (recomandata cand celelalte teste indica riscul unei forme severe de cardiopatie ischemica, la care nu este suficient doar tratamentul cu medicamente). Angiografia coronariana se poate face si prin tomografie computerizata sau RMN. Examinarile sunt neinvazive, lipsite de riscuri, dar ele sunt mai putin precise si nu pot fi urmate de o interventie sau procedura terapeutica.

In functie de severitatea cu care se manifesta, cardiopatia ischemica poate fi identificata ca angina stabila, angina instabila sau infarct miocardic.

 

Angina: stabila si instabila

 

In cazul anginei stabile „cel mai important simptom este durerea in piept (angina). Aceasta poate fi declansata de efort, dar dispare in cateva minute de la oprirea efortului sau la administarea de nitroglicerina sublingual. Sediul durerii este, de obicei, pe linia mediana (retrosternal). Fata de aceste caracteristici generale exista insa numeroase exceptii, cum ar fi durerea la nivelul epigastrului, adica in portiunea superioara a abdomenului (care se confunda de multe ori cu ulcerul), sau durere in maxilar (care este confundata cu durerea de dinti)”, explica medicul cardiolog.

Angina instabila apare ca o modificare in manifestarea anginei stabile.  Durerea retrosternala se manifesta la efort mai mic sau chiar in repaus, este mai intensa, prelungita, mai frecventa sau nu raspunde la administrarea de nitroglicerina sublingual, ceea ce inseamna o agravare a bolii coronariene. „Aceasta boala necesita tratament de urgenta, deoarece pooate evolua spre infarct. Durerea retrosternala nu este prezenta insa in toate cazurile”, avertizeaza specialistul. Un studiu recent, realizat pe 700 de pacienti tratati de infarct miocardic, arata ca 47 % dintre cei care s-au prezentat la camera de garda cu dispnee (respiratie alterata, sete de aer), ameteala, oboseala, slabiciune sau durere abdominala suferisera un infarct miocardic.

 

Infarctul miocardic   

 

Infarctul miocardic este forma cea mai grava de cardiopatie ischemica si poate provoca decesul pacientului, fiind consecinta ocluziei unei artere coronare. In acest caz, miocardul nu mai primeste sange si se necrozeaza. De obicei, se caracterizeaza prin durere atroce, retrosternala, cu durata prelungita, care nu cedeaza la nitroglicerina. Peste 25 la suta din decesele cardiovasculare sunt datorate infarctului miocardic, iar mai mult de un sfert din infarcte scapa diagnosticului imediat (datorita pacientului care nu da destule detalii medicului, medicului care nu investigheaza pacientul suficient sau formelor nedureroase sau atipice de manifestare a bolii, care pot duce in eroare).

Cand este blocata o artera coronara mare, va fi afectata o portiune extinsa a muschiului inimii. Durerea nu se coreleaza cu marimea infarctului, ci este doar semnalul de alarma. In infarctele intinse apar de obicei simptome care arata o severitate crescuta, precum sufocarea (dispnee), hipotensiunea, pierderea de cunostinta, tulburari de ritm (palpitatii) sau chiar moartea subita”, explica dr. Constantinescu.

 

Terapie specifica

 

Tratamentul cardiopatiei ischemice, arata medicii, consta in primul rand in corectia factorilor de risc. „Se interzice fumatul, se trateaza corect hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, obezitatea, se modifica obiceiurile alimentare. In forma de angina stabila se recomanda antrenament fizic regulat si  se stabileste o schema terapeutica personalizata, in functie de profilul fiecarui pacient. Antiagregantele plachetare au rolul de a impiedica formarea cheagurilor de sange (trombi), care se depun pe placa de aterom si blocheaza arterele coronare. Beta blocantele scad nevoia de oxigen a miocardului, care nu primeste suficient sange oxigenat prin arterele coronare ingustate. Blocantele de calciu au acelasi rol ca si beta blocantele, dar sunt mai putin eficiente in scaderea consumului de oxigen, avand insa un rol special atunci cand angina se produce prin spasmul (constrictia) arterelor coronare. Nitratii produc dilatarea arterelor coronare si combat durerea. Inhibitorii enzimei de conversie sunt medicamente cu actiune complexa, iar trimetadizina este un medicament adjuvant, cu rol de protectie miocardica. Exista si alte clase de medicamente, cu rol foarte important, care se administreaza numai la pacientii spitalizati si sub supravegherea medicului”, mentioneaza dr. Constantinescu, atragand atentia ca numai medicul specialist poate stabili tratamentul, automedicatia constituind un factor major de risc.

 

Angioplastia si interventia chirurgicala

 

Angioplastia este o metoda de tratament invaziva, care se efectueaza in laboratorul de cateterism si consta in dezobstructia si dilatarea stenozelor arterelor coronare. La locul stenozei se implanteaza un dispozitiv numit stent (un fel de cilindru de metal), care are rolul de a mentine un calibru adecvat al arterei. „Angioplastia este indicata atat in angina, cat si in infarct. Este mai eficienta decat tromboliza, dar mai laborioasa si necesita un laborator specializat si personal calificat. Intrucat factorul timp este esential in infarct pentru a salva miocardul, daca nu exista posibilitatea de acces la angioplastie in maximum trei ore, se prefera tromboliza. Pacientul cu infarct necomplicat trebuie tratat cat mai repede si nu trebuie deplasat la distante mari”, explica medicul cardiolog.

Dr. Constantinescu mai spune ca tratamentul chirurgical este indicat atunci cand sunt afectate mai multe artere coronare sau cand apar complicatii. „Operatia consta in montarea unor  by-passuri, pentru care se folosesc bucati de vene de la picior (vena safena) sau artere care iriga teritorii mai putin importante (artere mamare, artere radiale). Acestea ocolesc (by-passeaza) zonele stenozate sau ocluzionate ale arterelor coronare”.

 

Complicatiile pot fi prevenite respectand indicatiile medicului

 

Pacientii cu cardiopatie ischemica trebuie sa respecte un regim alimentar din care sa excluda excesul de alimente bogate in colesterol: carnea grasa, creier, mezeluri, unt, oua, branzeturi grase, untura, ciocolata. Cafeaua trebuie consumata slaba, 1-2 cesti/zi, iar in cazurile de tulburari de ritm (batai neregulate ale inimii), tahicardie (batai prea rapide ale inimii), nervozitate sau insomnie, trebuie exclusa. Evitarea tensiunii psihice de orice gen survenita in familie sau la locul de munca si renuntarea la fumat sunt obligatorii.

Efortul fizic intens este contraindicat. Gradul de efort fizic trebuie restrans pana sub nivelul efortului care produce durerea. Crescand progresiv efortul, durerea va aparea la eforturi din ce in ce mai mari. Antrenamentul fizic cel mai comun consta din plimbari zilnice, progresive ca durata si distanta, cu evitarea caldurii excesive, frigului si vantului. Actul sexual poate fi practicat, evitandu-se excesele, eventual putandu-se administra inainte, in scop profilactic, nitroglicerina sublingual.

Tratamentul medicamentos se va face numai dupa o schema terapeutica stabilita de medic, orice modificare a dozelor sau a ritmului de administrare fara avizul acestuia fiind riscanta.

 

Sfaturi utile pentru anotimpul rece

 

Frigul agraveaza starea bolnavilor cardiaci si creste incidenta complicatiilor. Se apreciaza ca, la fiecare scadere a temperaturii externe cu un grad Celsius, riscul de infarct creste cu 2%. Scaderea temperaturii are ca principal mecanism adaptativ vasoconstrictia (pentru conservarea caldurii) si astfel cresterea tensiunii arteriale. In consecinta, inima va trebui sa depuna un efort de contractie mai mare, care presupune un consum mai mare de oxigen. De asemenea, frigul creste nivelul hormonilor de stres (care ridica suplimentar frecventa cardiaca si tensiunea arteriala), dar si valorile glicemiei si colesterolului in sange. Vascozitatea sangelui este mai mare (ceea ce sporeste efortul cardiac), dar se intensifica si procesele de tromboza si inflamatie, fenomene care destabilizeaza placa aterosclerotica.

Pe de alta parte, virozele respiratorii specifice anotimpului rece, in special gripa, si complicatiile lor pulmonare sau bronsice pot agrava suferinta cardiaca. Nu trebuie uitate abuzurile alimentare (si alcoolice!) de sarbatori sau agitatia produsa de acestea. Alteori, sunt de vina relativa inactivitate (din cauza vremii) sau din contra aglomerarea activitatilor fizice (rezolvarea problemelor gospodaresti, drumuri la cumparaturi, datul zapezii, taiatul lemnelor) intr-un timp mai scurt, din cauza micsorarii zilei. La acestea se poate adauga uneori poluarea cronica din locuinte, din cauza fumului si gazelor rezultate in timpul incalzirii incaperilor cu combustibili traditionali.


Categorii: Medici, Stiintific

Comentarii (2)

  1. Roza Mihalache spune:

    Spitalul Buzau nu detine la UPU “Cordarone” fiole. astfel medicii sunt pusi in situatii disperate…

  2. Amalia S. spune:

    E foarte important sa prevenim, sau macar sa tinem sub control afectiunile cardiovasculare. Eu am suferit un infarct miocardic anul trecut. norocul meu a fost ca sunt din Brasov si am ajuns in urgenta la unul dintre cele mai bune spitale specializate pe afectiuni ale inimii. Multumesc in fiecare zi lui Dumnezeu ca s-a nimerit sa fie la Brasov.

Adaugati un comentariu


 

*