Centrele de trombectomie mecanică, următorul pas în tratamentul AVC

Ministrul Sănătății a anunțat că vor fi înființate patru astfel de centre în țară, acest lucru nefiind posibil până acum din cauza lipsei de medici specializați în această procedură.

 

După ce programul de tromboliză intravenoasă în accidentul vascular cerebral acut (AVC) a fost extins la nivelul întregii țări, la începutul acestui an, permițând decontarea acestei proceduri care constituie singurul tratament recomandat în primele ore de la producerea unui astfel de accident, în perioada următoare vor fi înființate patru centre de trombectomie mecanică – o altă procedură folosită în cazul pacienților cu AVC, constând în extragerea mecanică a cheagului care afectează vasul de sânge, cu ajutorul angiografului.

Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, în cadrul unei conferințe pe tema managementului multidisciplinar al infarctului cerebral, organizată de Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională. Aceasta a precizat că două astfel de centre funcționează deja la Târgu Mureș și în București, urmând să li se adauge alte două la Suceava și Timișoara. Aceste centre nu au putut fi înființate până acum din cauză că nu existau suficienți medici specializați în această procedură.

Ne-a lipsit resursa umană. Neurologia intervenţională, practic, nu era definitivată ca şi competenţă în România. Am făcut-o în 2018. Avem 25 de medici pregătiţi în acest moment, avem şi finanţarea necesară pentru dotarea acestor patru centre pe care dorim să le creăm. Lucrurile au început destul de greu, merg bine în acest moment, dar nu suficient”, a precizat Sorina Pintea în cadrul conferinței.

 

Trombectomia mecanică este o procedură efectuată endovascular, constând în înlăturarea mecanică a cheagului de sânge care obturează vasul afectat în urma unui AVC. Se realizează sub control radiologic, folosindu-se în acest sens angiograful, prin introducerea unui cateter special la nivelul unei artere inghinale, acesta fiind ghidat până la nivel cerebral. Odată adus în zona în afectată în urma accidentului vascular cerebral, cateterul se deschide și apucă cheagul format, care este astfel extras.

Procedura poate dura între două și patru ore, dar trebuie inițiată în cel mult 6 ore de la apariția primelor simptome ale AVC, chiar dacă există anumite situații în care procedura poate fi benefică și la 24 de ore.

Spre deosebire de tromboliză, care constă în injectarea unei substanțe menite să dizolve cheagul de sânge creat în urma unui AVC, și care trebuie aplicată în maxim 4,5 ore de la apariția primelor simptome, trombectomia constă în extragerea mecanică a cheagului, permițând un interval ceva mai mare de timp în care se poate interveni.

 

Sorina Pintea a mai precizat că va rămâne de rezolvat problema recuperării pacienților care au suferit un AVC sau un infarct cerebral, iar în acest sens va fi lansat în dezbatere publică un proiect de ordin ministerial ce va defini conceptul de neuroreabilitare.

Urmează să operaţionalizăm aceste centre de trombectomie mecanică, dar avem probleme la zona de prevenţie terţiară, adică recuperarea după accidentul vascular cerebral, după infarctul cerebral. Dar şi aici avem veşti bune, pentru că luna aceasta vom pune în transparenţă un ordin de ministru care să definească neuroreabilitarea – un concept internaţional care în România a fost discutat, dar nu a fost niciodată aplicat. Avem o populaţie îmbătrânită, zona de prevenţie nu a funcţionat de ani de zile, nu vorbim de un an, doi, trei. Avem pacienţi care sunt diagnosticaţi târziu, costurile sunt mari, dar nu putem să îi abandonăm. Investim în medicina primară, investim în spitale, în aparatură, pentru că avem nevoie să tratăm pacienţii şi în programe naţionale. Avem în lucru 108 registre de boală, sunt fonduri europene accesate, proiectele sunt în implementare. Se lucrează la ele coroborat cu fonduri norvegiene, fonduri elveţiene, registre de boală, registre cu care putem avea o situaţie clară-predictibilitate pentru a putea finanţa. Am definit anul viitor ca anul programelor naţionale de sănătate, pentru că în sfârşit vom avea o imagine foarte clară asupra nevoilor de finanţare pentru resursa umană şi pentru finanţarea medicaţiei pentru pacienţi”, a mai declarat ministrul.

 

Dr. Gheorghe Iana

Preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională, dr. Gheorghe Iana, a declarat că rata de trombectomii în România este de 0,1% faţă de 10%, media Uniunii Europene.

Sunt 80.000 de pacienţi cu stroke. Din cei 80.000 de pacienţi, 64.000 fac accident vascular ischemic. La noi ajung la trombectomie mecanică 80 de pacienţi. Se estima ca în anul 2018 să ajungem la 140. În realitate au ajuns 60, conform registrului, pentru că au scăzut fondurile şi deficitul financiar se resimte în numărul de cazuri tratate. În 2017 au fost 80. În România, rata de trombectomii este de 0,1%, faţă de media UE, de 10%, faţă de tendinţa anunţată de UE de 15% şi comparativ cu Cehia 7%. Este o diferenţă colosală între ceea ce ar trebui să facem şi ceea ce putem să facem în momentul de faţă”, a precizat acesta.

În ceea ce priveşte costurile, profesorul Iana spune că suma cheltuită per pacient pentru o  tromboliză este în jur de 650 de euro, iar pentru o  trombectomie, între 5.000 şi 10.000 de euro. „Se pot trata cam 1% din pacienți. O cifră fezabilă în primul an ar fi de 550 de pacienţi, ca să putem să depăşim procentul de 1%. S-au făcut paşi importanţi, dar dacă privim realitatea ne dăm seama că nu am ajuns nici la jumătatea drumului”, a adăugat acesta.

 

Dr. Raed Arafat

În cadrul aceleiași dezbateri, secretarul de stat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situații de Urgență, a precizat că și sistemul de telemedicină va juca un rol major în tratamentul AVC, mai ales că în viitorul apropiat, apelurile la 112 vor putea fi făcute și în sistem video-call.

„Şi la accidentul vascular cerebral telemedicina va juca un rol major, mai ales partea video, pentru că poţi asista un diagnostic la distanţă, poţi asista un pompier într-o zonă rurală sau un asistent văzând de la distanţă şi punând bolnavul să facă anumite mişcări cât să poţi să îţi dai seama dacă este sau nu un caz de AVC. Deci acesta este viitorul. Folosirea telemedicinei în pre-spital devine extrem de importantă, noul sistem 112 va permite video-call-ul în viitor. Suntem în discuţii cu STS-ul şi în momentul în care va permite video-call-ul înseamnă că şi apelantul, dacă la dispecerat personalul e instruit, poate să transmită nişte imagini pe baza cărora se pot lua decizii”, a declarat dr. Arafat, subliniind că în România funcționează, în prezent, trei centre de telemedicină, la București, Târgu Mureș și Iași.

Acesta a mai semnalat însă că multe dintre spitalele regionale refuză să primească pacienți aduși din alte localități, ignorând faptul că există o lege cere le obligă să facă acest lucru, chiar dacă nu are au locuri disponibile, dacă aceea este singura șansă de salvare a pacientului.

 


Categorii: Actual, Autoritati, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*