Spitalul Județean Buzău, inclus în Programul de Tromboliză în AVC acut

6 februarie 2019 | 0 comentarii |

Ministerul Sănătății a extins lista unităților medicale care pot asigura tromboliza pentru pacienții care suferă un accident vascular cerebral  în primele ore, astfel încât să poată fi diminuate riscurile de dizabilitate.

 

La nivel mondial, accidentele vasculare cerebrale sunt responsabile de aproximativ 5 milioane de decese/an, iar numărul victimelor este în continuă creștere. Din păcate, accidentul vascular este și o cauză majoră de dizabilitate,  statisticile OMS indicând că, în fiecare an, 5 milioane de pacienți cu AVC rămân cu deficite neurologice permanente.

Specialiștii în neurologie spun însă că, dacă se intervine în primele ore după declanșarea AVC, riscul de dizabilitate se reduce și chiar poate fi contracarat.

În România, până anul trecut, tromboliza, singura procedură medicală care i-ar putea salva pe pacienţii cu AVC ischemic s-a făcut doar în 14 spitale mari din țară din care șase diar în București, deşi patru oameni mor în fiecare oră din cauza unui AVC. Începând din această lună, aproape toate spitalele importante din ţară sunt incluse în Programul pentru tratamentul AVC ischemic acut.

În vara anului trecut, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, anunța că, de la 1 ianuarie 2019, o rețea de centre specializate în tratamentul accidentului vascular cerebral (AVC) va funcționa la nivel național, iar fiecare spital județean de urgență din țară va fi inclus în program. „Vom aloca resurse pentru acest program național care sper eu că va începe să funcționeze din plin de la 1 ianuarie 2019”, a spus ministrul Pintea, menționând că știe că partea de neurologie afectează cel mai mult calitatea vieții unor pacienți după accidente vascular-cerebrale și alte diagnostice post-traumatice.

 

În rețeaua menționată de ministrul Pintea au fost incluse inițial 41 de unități medicale, iar ulterior au fost adăugate Spitalul Județean de Urgență Buzău și Spitalul Clinic de Uregnță Brașov. Lista cu unitățile medicale care dispun de infrastructura necesară și au fost acreditate pentru a desfășura acțiunile prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascilar cerebral acut a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/5.02.2019.

Ministrul a recunoscut că inițiativa inființării acestor centre a venit în condițiile în care Neurologia constituie un domeniu încă insuficient dezvoltat în România, dar nu s-a putut derula până anul acesta, pe de o parte pentru că nu existau fosndurile necesare prevăzute în buget, iar pe de alta, pentru că atât unitățile medicale cât și personalul medical implicat era necesar să fie pregătite. Potrivit specialiștilor, este vital ca pacientul cu AVC ischemic acut să ajungă cât mai repede în mâinile medicilor, iar fiecare pas trebuie să fie bine gândit și executat, de la preluarea pacientului de către ambulanță, la prezența acestuia în unitatea de primiri urgențe și apoi internarea lui în unitatea de stroke, până la externare și reabilitarea neurologică.

În ceea ce privește finanțarea, Ministerului Sănătății a menționat că „pentru pacienții care vor începe să fie recuperați încă din partea de terapie intensivă – o parte din finațare va fi pe programele AP-uri (Acțiuni Prioritare), o parte din alte fonduri”, așa cum a declarat secretarul de Stat Cristian Grasu.

 

Până la sfârșitul anului trecut, doar 14 spitale din ţară primeau bani pentru astfel de proceduri. Ministerul Sănătăţii a extins lista la 43. Așadar, veşti bune pentru pacienţii buzoieni care suferă un accident vascular cerebral acut. Tromboliza, procedura care le poate salva viaţa, se va face și în Spitalul Județean de Urgență Buzău, începând din această lună.

Medicul Alina Diacenco, șef Secție Neurologie – Spitalul Județean de Urgență Buzău, a explicat, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la sediul unității medicale, că „din cei care ajung în timp util la spital, 30% ,poate chiar mai mulți, pot fi salvaţi în sensul că au șanse mari să nu rămână cu sechele importante”.

Programul se bazează pe un protocol nou, ce explică paşii de urmat în cazul unui bolnav care va fi tratat prin tromboliza. Medicul neurolog este singurul care decide dacă pacientul are nevoie de tromboliza şi tot el efectuează procedura.

Doctorii trebuie să lucreze în echipă. Bonavului i se fac imediat analizele de sânge, apoi un computer tomograf şi, în final, neurologul aplică tromboliza, adică o perfuzie care are rolul de a dizolva cheagul de sânge format.

Programul cuprinde şi instruirea personalului medical, inclusiv a doctorilor şi asistentelor de la Seviciul de Ambulanţă. Ei au un rol important, pentru că sunt primii care ajung la pacient: trebuie să stabilească dacă se menţine suspiciunea de AVC şi ora exactă când a avut loc. Apoi trebuie să anunţe spitalul la care vor aduce pacientul suspect de AVC.

 

Dr. Alina Diacenco

Dr. Alina Diacenco a explicat că astfel de proceduri s-au aplicat și până acum la nivelul unității medicale, singura diferență fiind aceea că, odată cu includerea în programul național, tratamentul va fi decontat de stat și nu va mai fi suportat de spital, precizând că tromboliza nu poate fi efectuată oricând, în cazul oricărui pacient cu accident vascular cerebral.

„Tromboliza este singurul tratament recomandat în primele ore după producerea unui accident vascular cerebral, constând în injectarea unei substanțe care are rolul de a dizolva cheagul de sânge creat în vasul afectat, diminuând astfel riscul ca pacientul să rămână cu sechele severe. Tratamentul se aplică în cel mult patru ore și jumătate de la producerea accidentului vascular cerebral, și de aceea este vital ca pacientul să ajungă la medicul specialist în acest interval. Tromboliză s-a efectuat și până acum la spitalul județean, doar că acum tratamentul va fi plătit prin programul național și nu va mai fi suportat de bugetul spitalului. Se administrează două flacoane, prețul unuia este de 1.500 de lei, astfel că cei 3.000 de lei pe care spitalul îi plătea pentru fiecare pacient vor putea fi folosiți cu altă destinație”, a precizat dr. Alina Diacenco.

 

În opinia medicului neurolog, foarte important este ca oamenii să fie informați în privința accidentului vascular cerebral, astfel încât să poată recunoaște primele semne și să știe cum să procedeze într-o astfel de situație, astfel încât pacientul să primească în timp util tratamentul salvator. „Semne precum deficitul motor, adică dificultatea de a se deplasa ori de a-și mișca membrele, amețeala, tulburări de vorbire, tulburări de vedere, trebuie să ne ducă imediat cu gândul la un accident vascular cerebral. Daca avem astfel de simptome sau dacă observăm pe cineva că le are, trebuie chemată imediat ambulanța, iar pacientul trebuie să ajungă cât mai rapid la UPU. Foarte important este și să notăm ora aproximativă a debutului acestor simptome, astfel încât medicii să poată aproxima momentul la care a avut loc accidentul vascular”, a mai explicat medicul neurolog.

Întrucât în ultimii ani, medicii au constatat că accidentul vascular cerebral apare tot mai des și la persoane tinere, dr. Alina Diacenco a precizat că nu se mai poate vorbi de o patologie specifică unui anumit segment de vârstă.

Pentru a fi inclus în programul național SJU Buzău a trebuit să îndeplinească trei condiții esențiale, mai precis asigurarea gărzilor permanente la Neurologie și Radiologie precum și disponibilitatea de a efectua investigații la computer tomograf 24 de ore din 24. „Anul trecut aveam 6 neurologi, dar unul nu putea asigura decât 2-3 gărzi, iar în prezent avem 5 medici pe secția de Neurologie, plus alți trei cu care avem contract pentru gărzi, așa că îndeplinim în prezent toate condițiile necesare”, a declarat managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.

 

Potrivit protocoalelor privind procedurile intervenționale în AVC acut, Tromboliza sistemică cu rtPA (tromboliză intravenoasă) este eficientă pentru tratamentul pacienților cu accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut în primele 4,5 ore de la debutul simptomatologiei, în absența contraindicațiilor. Principalele limite ale acestui tratament sunt fereastra terapeutică îngustă și eficiența redusă în cazul ocluziei arterelor de calibru mare (artera carotidă internă, segmentul inițial al arterei cerebrale medii, artera bazilară) precum și faptul că acest tratament este contraindicat în cazul unor pacienți ale căror particularități clinice se asociază cu un risc crescut de complicații hemoragice.

Obiectivul fundamental al tratamentului endovascular este obținerea unei rate cât mai mari de recanalizare arterială, prin intervenție directă la locul ocluziei, în special în ocluziile de vas mare, reducerea complicațiilor hemoragice și prelungirea ferestrei terapeutice. Fereastra terapeutică (intervalul de timp între debutul simptomatologiei și momentul administrării rtPA) pentru tromboliza intravenoasă este de 4,5 ore.

 

Ministerul Sănătăţii are în vedere şi o campanie de educarea pentru că oamenii să recunoască semnele unui accident vascular cerebral şi să ceară cât mai repede ajutor.

Medicii neurologi ne spun că este necesară educarea populaţiei în vederea recunoaşterii precoce a semnelor şi simptomelor unui accident vascular cerebral, prin campanii mediatice (televiziune, presa scrisă) sau campanii educaţionale cu implicarea medicilor de familie, cu adresabilitate largă, atât pentru categoriile de vârsta cu risc crescut, cât şi în rândul tinerilor şi adolescenţilor, care vor putea astfel să reacţioneze prompt în cazul în care un părinte sau un bunic suferă un AVC.

Declanşarea întregului lanţ de acţiuni are drept scop transportul cât mai rapid la cea mai apropiată unitate spitalicească aptă să efectueze proceduri de revascularizare. Prima verigă este operatorul, care va prelua apelul de urgenţă. Este esenţial ca acesta să obţină răspuns la următoarele întrebări privind pacientul:

1.Vârsta pacientului : pacienţii sub 18 ani nu sunt eligibili pentru tromboliză

2.Este complet alert (treaz)?

3.Respiră normal?

4.Este capabil să vorbească normal?

5.De ce credeţi că este vorba despre un accident vascular cerebral (probleme de motilitate, de vorbire, amorțeli sau scăderi ale sensibilității, probleme vizuale, instalarea bruscă a unei cefalee severe)?

6.Când a fost ultima dată normal (fără această problemă)?

7.A mai avut vreodată un accident vascular cerebral?

 

Echipajul ambulanţei, ajuns la domiciliul pacientului, va verifica rapid:

1.dacă se menţine suspiciunea de accident vascular cerebral

2.ora exactă a debutului (se va nota în fişa pacientului)

3.dacă a existat un traumatism secundar instalarii AVC

În cazul în care, luând în calcul şi durata transportului, se apreciază că pacientul va ajunge la Unitatea de Primiri Urgenţe a unităţii spitaliceşti aptă să efectueze tromboliza i.v într-un interval de maxim 4,5 ore de la debutul AVC, se va proceda în regim de maximă urgenţă la transportul pacientului (se are în vedere și timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor după ajungerea pacientului la camera de gardă).

Pentru pacienții aflați în afara intervalului de tromboliză intravenoasă se va aprecia, de către medicul neurolog, oportunitatea efectuării altor proceduri de revascularizare; de aceea orice suspiciune de AVC acut trebuie transportată cu prioritate la cea mai apropiată unitate de urgențe neurovasculare, aptă să efectueze revascularizarea pe cale endovasculară.

 

Unitatea de Primiri Urgenţe va fi anunţată de sosirea unui pacient cu posibil diagnostic de AVC aflat în fereastra terapeutică pentru tratament de revascularizare. Echipajul ambulanţei va nota ora preluării apelului, ora ajungerii la caz, ora ajungerii la unitatea de primiri urgenţe, pentru a putea evalua ulterior segmentele care pot fi imbunătăţite în traseul pacientului.

La primirea anunţului privind aducerea unui pacient cu posibil diagnostic de AVC, candidat pentru tratament de revascularizare, medicul de gardă din UPU va alerta: Serviciul de gardă Neurologie, Serviciul de gardă Radiologie – Imagistică cerebrală și Laboratorul de Urgenţă, astfel încât, la sosirea ambulanţei, medicul neurolog să fie deja prezent în camera de gardă, iar computerul tomograf să fie disponibil pentru pacientul cu suspiciune de AVC, candidat pentru o procedură de revascularizare.

În UPU vor exista 1-2 paturi dedicate exclusiv pacienţilor cu AVC acut, eligibili pentru tromboliză intravenoasă. Fiecare pat va avea facilităţi de monitorizare a pulsului, tensiunii arteriale, electrocardiogramei, nr. respiraţii/min, oximetriei și instalaţie de oxigen şi aspiraţie.

Formalităţile de internare vor fi efectuate cu prioritate de către registratorii medicali, iar echipa UPU va asigura stabilizarea pacientului; vor măsura TA, AV, oximetria și vor efectua electrocardiograma.

 

Medicul neurolog va examina rapid pacientul şi va verifica criteriile clinice de eligibilitate pentru tromboliză intra-venoasă, precum şi contraindicaţiile, acesta fiind singurul abilitat să decidă diagnosticul și indicația de tratament de revascularizare.

Pacienţii cu deficite neurologice anterioare importante sau cunoscuţi anterior cu demenţă nu vor fi eligibili pentru tratament de revascularizare.

Pacienţii cu vîrsta sub 18 ani nu sunt eligibili pentru tromboliză, iar pentru pacienţii cu vârsta peste 80 ani situaţia se va analiza individual (în fereastră terapeutică de 3 ore).

Vârsta peste 80 de ani nu mai este o contraindicație, iar pentru intervalul 3- 4,5 ore constituie o contraindicație relativă).

Pacientul/aparținătorul va fi informat despre tratamentul fibrinolitic şi va semna un consimţământ care cuprinde informații atât despre fibrinoliza i.v. cât și despre posibilitatea efectuării trombolizei intraarteriale sau a trombectomiei, inițial sau după tromboliza intra-venoasă și își va da acordul pentru această procedură. Dacă nu există aparţinători, iar pacientul este confuz, afazic sau are starea de conştienţă alterată, medicul poate lua decizia de tromboliză, respectând toate criteriile de includere şi excludere, potrivit Ghidului de Diagnostic şi Tratament al AVC Ischemice cu indicaţie de Clasă I A.

Obiectivul major este de a administra tratamentul necesar cât mai curand posibil și de a identifica corect pacienții ce ar putea fi candidați pentru tratament endovascular. Procedura de revascularizare și modul de acțiune pe parcursul acestei intervenții se va individualiza în funcție de particularitățile fiecărui pacient și va fi decis de către echipa formată din neurolog si radiolog interventionist.

 

 


Categorii: Actual, Medici, Spitale, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*