Cititul ne ajuta sa fim sanatosi si ne prelungeste viata

Pe langa dezvoltarea imaginatiei si a creativitatii, cititul actioneaza ca un program de fittnes asupra mintii, creste fluxul sangvin din creier si previne bolile degenerative, dar ne ajuta si sa traim mai mult, cu cativa ani.

 

Capacitatea de a citi, dobandita mult prea recent pentru a influenta evolutia genetica, are un impact important asupra creierului uman, care se adapteaza si utilizeaza regiuni cerebrale asociate altor functii. Stim deja ca cine doreste sa traiasca mai mult si sa nu aiba de a face cu boala, trebuie sa manance bine si sanatos, sa faca miscare, sa nu bea prea mult si sa nu fumeze, dar cercetarile recente au demonstrat ca cititul are si alte beneficii uimitoare pentru sanatate si chiar ne ajuta sa traim mai mult.

 Cercetatorii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM) si Collège de France au efectuat un studiu pe 63 de voluntari din Portugalia si Brazilia, utilizand rezonanta magnetica pentru a masura activitatea cerebrala a acestora.

Cercetatorii au putut astfel sa compare activitatea cerebrala a adultilor analfabeti cu cea a persoanelor alfabetizate – in copilarie sau la varsta adulta – si au observat ca alfabetizarea imbunatateste activitatea cerebrala, afectand atat zonele asociate vazului din creier, cat si cele utilizate de vorbire. Procesul de invatare a literelor, chiar daca are loc la o varsta adulta, antreneaza o redistribuire a resurselor de care dispune creierul.

 

Tot prin rezonanta magnetica, cercetatorii in neurobiologie de la Universitatea Stanford, coordonati de Natalie Phillips, au examinat fluxul sangvin din creierele unor voluntari care citeau pasaje din romanul „Parcul Mansfield” (Mansfield Park) de Jane Austen, iar rezultatele au fost uimitoare. Fie ca au citit anumite pasaje, mai pe indelete sau cu o mai mare putere de concentrare, savantii americani au observat o crestere a fluxului sangvin in creierul voluntarilor. In cazul lecturii „mai concentrate”- tipul de lectura utilizat de oameni atunci cand scriu un eseu sau citesc diverse texte pregatindu-se pentru examene, cresterea fluxului sangvin s-a manifestat dincolo de regiunile cerebrale asociate functiilor executive, legate de mecanismele responsabile cu rezolvarea unor teste in timpul examenelor. Savantii americani sustin ca ambele tipuri de lectura aduc beneficii majore din punct de vedere neurologic si depasesc astfel sfera care tine de „largirea orizonturilor culturale” ale unei persoane, cititul prevenind astfel bolile degenerative.

 

Un alt studiu referitor la influenta cititului asupra sanatatii a dus la uimitoarea descoperire ca acest obcei la indemana ar putea prelungi viata cu cativa ani.

Cercetatori de la Universitatea Yale, al caror studiu a aparut in „Social Science and Medicine”, au analizat datele a 3.635 de persoane de peste 50 de ani, observandu-le starea sanatatii. Printre altele, subiectilor li s-au pus si intrebari despre obiceiurile de lectura, astfel ca cercetatorii au putut stabili ca o persoana amatoare de citit traieste in medie cu doi ani mai mult decat una care nu citeste.

O jumatate de ora de lectura pe zi scade cu 23% riscurile de deces, pe o perioada de 12 ani. „Persoanele care citesc o jumatate de ora pe zi au o sansa semnificativa sa isi creasca speranta de viata…Acest avantaj se mentine si cand se adauga criterii de stare financiara, educatie, inteligenta si alte variabile”, arata profesor Becca Levy, autor al studiului.

Celor carora nu le plac romanele li se recomanda reviste si alte publicatii, care au si ele o influenta pozitiva asupra sperantei de viata, dar mai scazuta decat cartile.

 

Studii recente arata, de asemenea, ca doar 6 minute de citit pot reduce nivelul de stres cu 68%, mai mult decat orice alta activitate menita sa relaxeze. Doctorul David Lewis, de la Universitatea din Sussex, a elaborat un studiu pentru care participantii erau angajati in diverse activitati, cu scopul de a le creste nivelul de stres si ritmul cardiac. Ulterior, acestia erau pusi sa intreprinda activitati care sa le reduca nivelul de stres dobandit.

Astfel s-a descoperit ca cititul este cea mai buna metoda de a te elibera de stres, mai eficienta chiar decat muzica, o metoda de relaxare care reduce stresul cu 61%, urmata de o plimbare in aer liber, care a inregistrat un impact de 42%, in timp ce jocurile video combat stresul cu doar 21%.

„Cititul este cea mai buna metoda de relaxare, nu doar pentru ca te ajuta sa evadezi din viata cotidiana si sa nu te mai gandesti la probleme, ci pentru ca iti antreneaza imaginatia si te invita, totodata, pe taramul imaginatiei autorului stimulandu-ti creativitatea” adauga David Lewis.

De asemenea, specialistii recomanda sa alegem cartile, in detrimentul tabletelor, intrucat cititul pe tableta poate cauza insomnie, in timp ce cititul cu ajutorul unui Kindle antreneaza memoria mult mai putin decat o carte.

 

Cel mai fascinant mod in care poate fi privita o carte ramane, insa, cel determinat de Jorge Luis Borges, care considera cartea un instrument de prelungire a imaginatiei. Spre deosebire de majoritatea ustensilelor care ne ajuta sa facem lucrurile cu mai putin efort fizic, cartile ne ajuta sa ne impingem orizontul de gandire mai departe. Pe langa faptul ca ne ajuta sa traim experientele relatate de ele, cititul ne face sa fim mai creativi si sa gandim lucrurile cu mai multa claritate.

De fiecare data cand citim o carte, fie ca este vorba despre beletristica sau despre o carte de specialitate, ne ducem mintea la un fel de sala de fitness. Practic, fortam creierul sa faca mai multe legaturi si paralele, sa se concentreze mai intens asupra textului si sa integreze toate ideile noi pe care le gaseste intr-un intreg coerent pe care, de obicei, il numim „subiectul cartii”. Pe de alta parte, acestea sunt si „ingredientele cheie pe baza carora imaginatia noastra poate plasmui idei noi si lucruri interesante”.

Chiar daca un roman poate fi citit si ca forma de entertainment, el va fi mereu, pentru mintea noastra, mult mai mult decat un simplu serial TV, pentru ca o antreneaza si o obliga sa umple golurile ivite printre cuvinte, cu detalii proprii, fapt ce nu se intampla in  cazul unui film, unde ti se serveste pe tava totul.

Asadar, jumatatii de ora de exercitii fizice zilnice, ar trebui sa-i adaugam si minim jumatate de ora de citit pentru a avea o minte si un corp sanatoase.