Medicii buzoieni refuza sa faca garzi suplimentare daca nu le sunt platite la tariful orar aplicabil in prezent pentru timpul normal de lucru
Sindicatul Independent al Medicilor avertizeaza ca daca pana pe 16 august nu vor fi incheiate contractele cu respectarea solicitarilor lor „se va proceda la suspendarea activitatii in garzi de catre toti medicii Spitalului Judetean de Urgenta Buzau”.
Dr. Victor Ionita
Medicii din Spitalul Judetean de Urgenta Buzau au decis sa nu semneze contractul pentru garzi cu timp partial decat in conditiile platii la cel putin tariful actual pentru programul normal de lucru si cu respectarea tuturor elementelor din Codul Muncii.
Liderul Sindicatului Independent al Medicilor (SIM) Buzau, dr. Victor Ionita, spune ca medicii din cea mai mare unitate sanitara cu paturi din judetul Buzau si-au efectuat deja garzile obligatorii si unii medici au efectuat chiar si garzi suplimentare, desi nu stiu cum si daca vor fi platiti, in conditiile in care contractele nu au fost semnate, conform legii.
In cadrul Adunarii Generale a formatiunii sindicale s-a hotarat sa se accepte „semnarea contractelor cu timp partial, dar numai in conditiile noastre. Luand in discutie OUG 20/2016 si Circulara MS de punere in aplicare a platii garzilor suplimentare prin CIM cu medicii spitalului, am constatat ca desi a fost depasit termenul de 1.08.2016, la care medicii trebuiau sa semneze contractele cu timp partial pentru garzile suplimentare, aceste contracte nu au fost redactate si semnate”, a precizat dr. Victor Ionita pentru SanatateaBuzoiana.ro.
Dr. Victor Ionita, lider SIM Buzau
Pentru a intra in normalitate, medicii au decis sa mai acorde conducerii unitatii medicale ragaz pana la 18 august, data la care „daca pana atunci contractele cu timp partial pentru acoperirea garzilor suplimentare nu vor fi incheiate, pentru a ne conforma cadrului legal, depasit deja, se va proceda la suspendarea activitatii in garzi de catre toti medicii Spitalului Judetean de Urgenta Buzau”, a explicat dr. Victor Ionita pentru SanatateaBuzoiana.ro.
Intre timp, medicii buzoieni au decis sa aiba o actiune pro-activa, fiecare sectie va transmite conducerii spitalului o adresa prin care „ne exprimam disponibilitatea de a face garzi suplimentare, dar numai in anumite conditii, pe care le vom mentiona in adresele respective. Una dintre acestea si poate cea mai importanta este aceea ca dorim ca tariful orar pentru ora de garda sa fie cel putin egal cu tariful orar care ne este aplicabil in prezent pentru timpul normal de lucru. Solicitam totodata ca in cuprinsul contractului sa se regaseasca in mod expres toate elementele cerute de Codul muncii la art. 17 alin. (3) si art. 105. Subliniem ca prezenta si activitatea medicilor in spital in afara normei de baza sau a contractelor pentru garzi suplimentare este ilegala, dar nici nu putem accepta plata garzilor suplimentare cu salariul orar stabilit la salariul din 2009”, a mai spus dr. Ionita.
Reamintim ca in septembrie 2015, 90% dintre medicii Spitalului Judetean de Urgenta Buzau au semnat pentru „demisia in bloc” sau „greva generala”, daca autoritatile nu iau in calcul „reformarea reala a sistemului medical”, cerand in acest sens salarii pe masura importantei lor sociale, respect si conditii mai bune de lucru.
Claudiu Damian, manager SJU Buzau
Managerul SJU Buzau, Claudiu Damian, spune insa ca au fost deja redactate contractele si urmeaza ca acestea sa fie semnate, dar este imposibil sa se acorde medicilor, pentru garzile cu timp partial, mai multi bani decat prevede legea actuala. „Stiu ca medicii sunt nemultumiti, dar nu avem cum sa le acordam mai multi bani decat ne permite legislatia in vigoare. Trebuie facuta o rectificare, nu este vorba despre plata garzilor suplimentare la nivelul anului 2009, cu se aplica o majorare de 25%. Nu cred ca exista un manager care nu ar vrea sa le ofere medicilor cu care lucreaza mai multi bani, dar nici nu cred ca cineva poate oferi bani daca nu are de unde si nici nu are parghiile legale prin care sa o faca. Am discutat cu medicii din SJU Buzau, nu chiar toti si-au exprimat indisponibilitatea de a semna contractele si sper ca un numar cat mai mare sa inteleaga ca acestea sunt posibilitatile pe care le avem”, a declarat Claudiu Damian, managerul Spitalului Judetean de Urgenta Buzau, pentru SanatateaBuzoiana.ro.
Solicitarile medicilor buzoieni AICI
Dr. Victor Ionita, sef Sectie ATI
De la 1 august a intrat in vigoare ordonanta de urgenta nr. 20/2016 care prevede, printre altele, ca timpul din garzile peste norma lunara sa se ia in considerare la vechimea in munca si in specialitate, lucru ce nu era luat in calcul pana acum.
Legea mai prevede ca garzile efectuate de personalul medical in afara normei legale de munca si a programului normal de lucru de la functia de baza sa se desfasoare in baza unui contract de munca cu timp partial incheiat intre medici si unitatea spitaliceasca in care isi desfasoara activitatea.
Orele suplimentare vor fi platite cu sporuri intre 25-75% pentru o garda in timpul saptamanii, respectiv intre 50-100% in weekend. Modul de determinare a procentului acordat va fi reglementat prin ordin al Ministerului Sanatatii. Legea mai prevede ca medicii care nu au contract de munca pe norma intreaga, ci efectueaza doar garzi, sa aiba dreptul la concediu de odihna proportional cu timpul muncit in garzi.
De la 1 august 2016, atat medicii cat si asistentii medicali nu mai pot fi obligati sa efectueze garzi suplimentare, daca nu semneaza contractele pentru asigurarea de garzi suplimentare. Iar daca acestia refuza, unitatile medicale intra in colaps.
Gheorghe Borcean, presedinte CMR
Colegiul Medicilor din Romania (CMR) solicita, de aceea, „insistent si cu fermitate” factorilor de decizie din ministerele Sanatatii, Finantelor si Muncii sa negocieze „realist si cu buna credinta” cu sindicatele reprezentative ale medicilor in privinta modului de efectuare si de plata a garzilor suplimentare normei de baza pentru medicii din spitale. Colegiul Judetean al Medicilor Buzau a solicitat, chiar, medicilor care se vor confrunta cu presiuni sa sesizeze imediat organizatia profesionala.
„CMR constata existenta unei situatii a carei magnitudine si profunzime nu a fost inca evaluata in totalitate de catre Ministerul Sanatatii, Ministerul de Finante si Ministerul Muncii in legatura cu modul de efectuare si de plata a garzilor suplimentare normei de baza pentru medicii din spitale. Nerezolvarea rapida a situatiei va putea fi de natura sa puna in primejdie realizarea serviciilor de garda la unitatile medicale”, precizeaza presedintele organizatiei profesionale, dr. Gheorghe Borcean.
Acesta mentioneaza ca desi Colegiul Medicilor nu are atributii sindicale, nu poate asista nepasator la o situatie atat de grava, de aceea atrage atentia ca nerezolvarea rapida a situatiei ar pune in pericol realizarea serviciilor de garda. „Medicii din spitatelele din tara – cu constiinta profesionala, in baza juramantului lui Hipocrate, pe care l-au depus – si-au efectuat garzile obligatorii. Problema s-ar pune incepand de maine, poimaine, luni… cand garzile obligatorii s-au terminat”, mai spune presedintele CMR.
Aproximativ 12.000 de medici dintre cei 15.000 – 16.000 care lucreaza in spitale efectueaza garzi. Doctorii spunca nu numarul este cel care ii incurca, ci „plata orelor de garda, acesta fiind motivul principal al nemultumirii, al indignarii, al frustrarii celor care efectueaza garzi in spital, si care lucreaza cate 120-140 de ore suplimentare peste norma de baza si care in mod paradoxal sunt platite la un tarif orar coresponzator unui salariu din 2009 si nu salariului din 2016”.
Aproximativ 87 la suta dintre medicii care efectueaza garzi au refuzat sau intentioneaza sa refuze incheierea contractelor individuale de munca pentru garzile suplimentare daca nu le sunt acordate toate drepturile, arata un sondaj realizat de Federatia „Solidaritatea Sanitara”, care a initiat si o petitie online pentru respectarea drepturilor medicilor care fac garzi si le-a recomandat acestora sa nu semneze contractele individuale de munca cu timp partial pentru garzile suplimentare, daca nu le sunt mentionate in contracte mai multe drepturi, intre care un spor intre 25 la suta si 75 la suta si dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore, avertizand ca refuzul medicilor de a efectua garzile suplimentare poate duce la blocarea sistemului sanitar.
Ministerul Sanatatii le-a raspuns doctorilor ca garzile suplimentare vor fi platite de la 1 august „in baza legislatiei actuale”.
Tara unora si tara altora – sau tara din UE unde discriminarea este la ea acasa
Din cate cunosc Codul muncii nu face diferente intre cetatenii care muncesc. Cu toate acestea exista mai multe domenii in care Codul muncii nu este respectat. Cand inspectorii de munca controleaza la alte unitati, vezi ca solicita ca sa fie respectate prevederile Codului pentru toți salariatii, iar daca se constata nerespectarea acestora, dupa ce s-au dat avertismente, se aplica amenzi.
Ma intreb daca acesti inspectori au fost in control la spitale si au evaluat vreodata numarul de ore lucrate.
Ma intreb daca autoritatile care nu respecta legile isi dau seama ca atitudinea lor inseamna de fapt DISCRIMINARE, iar discriminarea este interzisa atat prin legile tarii, cat si prin drepturile omului. Atata timp cat se tolereaza astfel de atitudine din partea autoritatilor se poate interpreta ca avem de a face cu o forma de sclavie institutionalizata.
Codul muncii este o lege organica si nicio lege organica nu poate fi incălcata de normative date de minister sau hotarari ale organelor locale.
Citat din Codul muncii:
Art. 1
(1) Prezentul cod reglementeaza domeniul raporturilor de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.
Art. 2
Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;
c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care prestează munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatiilor sindicale si patronale.
Art. 3
(1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.
(2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice contract de munca incheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1) -(3) este nul de drept.
Art. 4
(1) Munca fortata este interzisa.
(2) Termenul munca fortata desemneaza orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(3) Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice:
a) in temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu
b) pentru indeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege;
c) in baza unei hotarari judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, in conditiile legii;
d) in caz de forta majora, respectiv in caz de razboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte si, in general, in toate circumstantele care pun in pericol viata sau conditiile normale de existenta ale ansamblului populatiei ori ale unei parti a acesteia.
Art. 5
(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.
Chiar daca in Cod la Art.1, paragraf 2 se specifica ca pot exista legi speciale derogatorii nu cred ca sunt aplicabile la nesfarsit pentru ca nu suntem nici in stare de razboi, nici de calamitate, deci acele derogari ar trebui nu neaparat eliminate, ar trebui sa se specifice durata de aplicate, deoarece cea ce se intampla in Ministerul Sanatatii, referitor la durata timpului de lucru, se perpetueaza de peste 60 de ani.
Daca autoritatile continua sa ignore, pot fi si trimise in judecata. Dar ce este poate cel mai important este faptul ca la lipsa de medici dispusi sa lucreze la STAT este suficient ca sa se refuze lucrul peste norma pentru ca sistemul sa se blocheze fara ca medicii sa poata fi acuzaii si sa fie trimisi in judecata.
Dar mai exista o posibilitate care este si mai de nedorit, demisia in bloc sau numai a unui numar semnificativ de medici (Art. 3 paragraf 3) situatie care este prevazută de lege si nu poate fi atacata, indiferent de domeniu.
Si fara aceste precizari trebuie recunoscut ca spitalele, in special cele judetțene sunt un fel de spitale rurale, deoarece de destul timp nu se pot asigura garzile, cel putin pe specialitatile vitale (cardiologie, interne, infectioase – situatie in care este si Spitalul Jud. Buzau). De asemenea, asa cum recunostea si Arafat, Ambulanta are un deficit de personal de 40% pe tara, iar numarul de medici din Unitatile de primire urgente care sa aiba competenta completa este de asemenea foarte deficitar.
Poate ca si cetatenii ar trebui sa sustina demersurile corpului medical pentru ca altfel, fie nu vor mai avea unde sa se trateze, fie ca vor trebui sa se adreseze sistemului privat, contra cost, desi au platit asigurarile de sanatate.
Domnilor decidenti, va rog sa va treziti la realitate, pentru ca sistemul ”se descurca ei” (medici sau pacienti) sau ”lasa ca merge si asa” nu mai poate continua.