CNAS primește peste 11 miliarde de lei la prima rectificare bugetară din acest an
Casa Națională de Asigurări de Sănătate primește în plus 11,32 miliarde de lei, iar Ministerul Sănătății 3,89 miliarde de lei, pentru asigurarea sumelor necesare pentru medicamente gratuite sau compensate, programele naționale cu scop curativ și pentru investiții în spitale.
Guvernul a aprobat luni, prin Ordonanță de Urgență, prima rectificare bugetară din acest an, despre care susține că este una „pozitivă”, ca urmare a creșterii veniturilor bugetare obținute printr-o mai bună colectare, digitalizarea ANAF și implementarea modulelor antifraudă. S-au alocat, astfel, alocat fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii și corelarea planificării bugetare cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu execuția bugetară. „Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 42,670 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 60,106 miliarde de lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash este 122,825 miliarde de lei”, precizează Executivul.
Bugetul pentru acest an a fost construit iniţial pe un deficit bugetar de 5% din PIB, iar pentru ca rectificarea bugetară să poată fi aprobată, deficitul bugetului general consolidat a fost majorat cu 1,94 puncte procentuale față de bugetul aprobat pentru 2024, ajungând la 6,94% din PIB.
Consiliul Fiscal atarge atenția că România înregistrează unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din Uniunea Europeană și estimează că va încheia anul 2024 cu un deficit de 8%.
Una dintre cele mai consistente „felii” din „tortul” rectificării a ajuns la Sănătate, iar cei mai mulți bani ajung la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care primește în plus „11,324 miliarde de lei, fapt ce reflectă un angajament ferm faţă de protecţia sănătăţii populaţiei”, în timp ce bugetul Ministerului Sănătăţii se suplimeentează cu 168 milioane lei. „Sunt bani pentru asigurarea sumelor necesare pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, precum şi pentru investiţii în spitale. Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicat sănătăţii înregistrează o creştere de 26%, cu un sold suplimentar de 18,6 miliarde de lei”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Sănătatea și Educația vor primi, împreună, aproximativ 20 de miliarde de lei suplimentar, rezultând un plus de 45 miliarde lei, comparativ bugetele anului 2023. Bugetul Educației va crește cu 4,5 miliarde de lei și va fi cu 61% mai mare decât anul trecut, ajungând la un total de 58,5 miliarde de lei.
Potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, „cei patru piloni pe care s-a bazat rectificarea bugetară au privit suplimentarea fondurilor la Casa Naţională de Sănătate cu 11,3 miliarde pentru ca spitalele noastre să poată funcționa și sistemul de sănătate să ofere cel mai bun randament de calitate pentru pacienți, pentru investiţiile finanţate din fonduri europene va fi o creștere cu 25,2 miliarde, pentru educaţie s-a majorat bugetul cu 4,1 miliarde şi, nu în cele din urmă, bugetul autorităților locale s-a majorat cu 2,6 miliarde lei”.
Ministerul Finanțelor primește peste în plus 14 miliarde de lei, bugetele Ministerului Transporturilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cresc cu 8,8 miliarde lei, alte 2,7 miliarde lei vor ajunge la autoritățile publice locale, Ministerul Muncii primește în plus 1,628 miliarde. Rectificare pozitivă s-a mai făcut la Interne, Agricultură, Justiție, Energie, Culte, ANSVSA, Ministerul Public, Externe, SRI, SPP și Televiziunea Română.
S-au diminuat bugetele, dar cu sume mult mai mici, la SGG, Senat, Camera Deputaților, STS, Turism, Dezvoltare, Autoritatea Electorală Permanantă, Curtea de Conturi.
