Criză de vaccinuri împotriva Tuberculozei și Hepatitei B

Ministerul Sănătății transmite că problema va fi rezolvată în zilele următoare, iar între timp a efectuat mai multe redistribuiri de vaccin între județe, în funcție de necesitățile locale.

În timp ce vaccinurile anti-COVID zac în stocuri și riscă să expire, România se confruntă cu o criză de vaccinuri din schema obligatorie de vaccinare a copiilor, repectiv veccinurile împotriva Tuberculozei și a Hepatitei B, care în mai multe județe din țară lipsesc și nu pot fi administrate bebelușilor.

În urma apariției în spațiul public a acestei situații pe care medicii o consideră inadmisibilă, în condițiile în care se știe că, anual, în România se nasc aproximativ 180.000 de copii și, deci există posibilitatea unei prognoze și achiziționarea din timp a stocurilor necesare, Ministerul Sănătății spune că a încheiat „toate procedurile necesare achiziţionării centralizate a unui număr de 406.000 de doze de vaccin BCG, care vor fi livrate mâine către Unifarm, și ulterior către direcțiile de sănătate publică, precum și a 160.000 de doze de vaccin hepatitic B care, de asemenea, urmează să fie livrate în perioada următoare”.

Totodată, Ministerul Sănătății transmite că, la nivel național, la începutul lunii iunie existau stocuri de 48.781 de doze vaccin hepatitic B și 65.900 de doze de vaccin BCG, iar consumul lunar de vaccin este, în medie, de 12.500 de doze/lună pentru vaccinul hepatitic B și 27.000 de doze/lună pentru vaccinul BCG, astfel că nu ar fi trebuit să existe o criză a acestor vaccinuri. „Ministerul Sănătății a efectuat mai multe redistribuiri de vaccin între județe, în funcție de necesitățile locale, în vederea asigurării continuității în derularea Programului național de vaccinare”, susțin oficialii MS, menționând că „toţi copiii nevaccinaţi vor fi recuperaţi la vaccinare prin maternităţi şi cabinetele medicilor de familie, fără afectarea schemei de vaccinare obligatorie”.

Între timp, direcţiilor de sănătate publică teritoriale li s-a cerut să identifice dacă există copii născuţi în această perioadă și care nu au fost imunizaţi în vederea gestionării corecte pentru recuperare la vaccinare.

Vaccinul BCG (bacilul Calmette Guerin – Mycobacterium bovis viu, atenuat) este un vaccin utilizat în principal împotriva tuberculozei și se administrează în doză unică, nou născuților cu greutatea la naștere mai mare de 2.500 grame. Vaccinarea la naștere sau imediat după naștere protejează împotriva formelor diseminate de boală la copii.

La ora actuală, aproximativ un sfert din populația lumii este infectată cu Mycobacterium tuberculosis, iar pentru a preveni agravarea endemiei de TB, OMS a revizuit în anul 2018 ghidul  de vaccinare BCG pentru populațiile cu risc crescut. Împreună cu tratamentul tuberculozei latente și cel al bolii active, vaccinarea BCG poate reduce semnificativ incidența tuberculozei.

Potrivit OMS, acoperirea globală cu vaccinare BCG poate preveni peste 115.000 decese din cauza tuberculozei, în primii 15 ani de viață. De aceea, OMS recomandă ca în țările cu incidență crescută a tuberculozei vaccinarea să se vaccineze toți nou-născuții imediat după naștere, o singura doză de BCG, ca parte a unui program național de vaccinare. În zonele cu incidență scăzută a TB vaccinarea BCG poate fi limitată pentru nou-nascuții din grupurile la risc sau a copiilor mai mari cu test cutanat la tuberculină negativ.

Vaccinul hepatic B (HBV) este un tip de vaccin folosit pentru a preveni infectarea cu virusul hepatic B, virusul responsabil de apariția hepatitei B și reprezintă singura metodă de prevenție a hepatitei B, acesta făcând parte din schema obligatorie de vaccinare la naștere. Vaccinul contra hepatitei B se administrează în primele 24 de ore de la naștere, cu rapel la 1 lună, la 2 luni și la 12 luni după prima injecţie. Având în vedere că vaccinul hepatitic B nu a fost dintotdeauna aflat pe lista vaccinurilor obligatorii, așa cum, de exemplu, a fost vaccinul împotriva tuberculozei, adulții care nu l-au făcut și care prezintă riscul de a intra în contact cu purtători ai virusului hepatitei B sunt sfătuiți să și-l facă (rapelul se face șiu la adulți). În această categorie intră și persoane care călătoresc în țări cu risc crescut de îmbolnăvire și nu sunt vaccinate antihepatită B. Odată ce schema de vaccinare împotriva hepatitei B a fost urmată, valabilitatea vaccinului este nelimitată, deci oferă protecție unei persoane împotriva HBV toată viața.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, hepatita B și C provoacă anual, la nivel mondial, peste 1,34 milioane de decese și sunt responsabile pentru 2 din 3 decese cauzate de cancerul la ficat. Din păcate, pentru hepatita C nu există vaccin, în schimb există vaccin pentru hepatita B și contribuie esențial la combaterea acestei boli cu risc mare de deces.