Cum arată proiectul Contractului-cadru care a creat valuri în societatea medicală

13 decembrie 2022 | 0 comentarii |

Proiectul urmează să intre în vigoare de la 1 aprilie 2023, include decontarea unui număr mai mare de servicii care se pot acorda pacienților, dar și anumite restricții pe care medicii le contestă.

 

Proiect de ordin privind Contractul-cadru (CoCa) pe 2023, elaborat și lansat în dezbatere publică de CNAS, prin care se modifică şi completează ordinul ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 1068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022, precum şi prelungirea aplicării prevederilor acestuia, cuprinde mai multe elemente de noutate.

Între acestea, proiectul introduce decontarea unui număr mai mare de servicii, dar și anumite restrucții, cum ar fi decontarea unui singur serviciu de același tip pe zi în ambulatoriu sau acordarea celei de-a doua consultații la cel mult 5 zile după prima consultație în cazul episoadelor de boală acută sau de acutizare a unor afecţiuni cronice, restricții care au generat numeroase controverse și dezbateri ample în spațiul public.

 

Servicii noi în medicina primară

 

Potrivit proiectului, în asistența medicală primară ar urma să fie introduse servicii noi în pachetul de bază, precum servicii diagnostice și terapeutice, respectiv recoltare pentru test Babeș-Papanicolau pentru femeile simptomatice și Testul Frax (calcularea riscului de fractură la pacienții cu osteoporoză) sau posibilitatea efectuării infiltrațiilor, precum și a procedurilor de evacuare a colecților purulente în cadrul tratamentelor chirurgicale, iar în cadrul consultaţiilor pentru acordarea serviciilor de planificare familială se realizează inclusiv evaluarea femeii preconcepție.

Sunt introduse, de asemenea, consultații preventive de depistare precoce a unor afecțiuni pentru persoane cu vârsta între 40 şi 60 ani (cuprinzând evaluarea riscului cardio-vascular, oncologic, depistarea precoce a melanomului malign, evaluarea sănătății mintale, a sănătății reproductive), respectiv pentru persoane cu vârsta de peste 60 de ani (evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătăţii, evaluarea riscului fatal cardiovascular, evaluarea riscului oncologic, evaluarea sănătății mintale, inclusiv a depresiei, evaluarea riscului de osteoporoză, evaluarea riscului de incontinență urinară, evaluarea riscului de melanom malign, evaluarea riscului de demență). Pentru adulții cu vârstă între 18 și 39 de ani, consultațiile de prevenție se acordă anual (față de acordarea la 3 ani, reglementată în prezent).

 

Modificări privind acordarea consultațiilor

 

În cazul episoadelor de boală acută sau acutizare a unor afecţiuni cronice, cea de-a doua consultație va fi acordată la cel mult 5 zile calendaristice față de prima consultație, iar în cazul episoadelor de boală subacută, a doua consultație se va acorda 8 zile calendaristice față de prima consultație, pentru un acces rapid la servicii medicale.

Pe de altă parte, „pentru anumite tipuri de consultații – consultațiile preventive acordate copiilor cu vârsta de până la 3 ani (inclusiv), consultația de prevenție acordată adultului asimptomatic 40+ în cadrul căreia se intervine asupra riscurilor modificabile, precum și consultațiile de management de caz, acordate în primul trimestru de la inițierea managementului de caz – a fost reglementată o estimare a timpului aferent consultației de 30 de minute (față de 15 minute, în prezent), concomitent cu o majorarea semnificativă a punctajului, pentru încurajarea acordării acestor servicii”, se menționează în referatul de aprobare.

 

Mai multe servicii online

 

O altă propunere este plata per capita a consultațiilor acordate la distanță pentru afecțiuni cronice, măsura vizând creșterea accesului asiguraților și neasiguraților la servicii medicale. Pentru comunicarea rapidă a informațiilor necesare aplicării tratamentului se propune ca pe biletele de trimitere să fie consemnată adresa de e-mail a cabinetului de medicină de familie la care medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate pentru specialitati clinice sau medicul curant din spital poate trimite medicului de familie, scrisoarea medicală în baza căreia acesta din urmă va prescrie tratamentul necesar.

În proiect sunt introduși, de asemenea, doi indicatori de performanță ce vizează acordarea serviciilor de prevenție copiilor și persoanelor cu vârsta de cel puțin 40 de ani, cu accent pe depistarea tulburărilor de spectru autist.

Valoarea garantată a punctului per capita se menține la 10 lei, pentru stimularea acordarii de servicii în vederea creșterii gradului de acoperire a nevoii de servicii medicale la nivelul asistenței medicale primare.

 

Noutăți în asistența medicală ambulatorie

 

Proiectul de act normativ stabilește că, din aprilie 2023, casele de asigurări de sănătate vor deconta un singur serviciu medical pentru o procedură diagnostică sau terapeutică (tratamente /terapii) pentru o persoană pe zi, în asistența medicală ambulatorie.

CNAS a precizat că această prevedere înseamnă că, dacă un pacient se prezintă la consultație în ambulatoriu, de exemplu, la medicul cardiolog, acesta îl consultă și, dacă apreciază că este necesar, îi poate acorda mai multe servicii. „De exemplu, efectuează un EKG și/sau măsoară indicele de presiune gleznă/braț. Consultația și serviciile efectuate se raportează de medic în vederea decontării”, a explicat CNAS. „Pacientul respectiv se poate prezenta în aceeași zi și la o altă specialitate medicală din ambulatoriu, de exemplu la dermatologie. Medicul dermatolog îi acordă consultația și, dacă apreciază necesar îi efectuează și servicii, cum ar fi, de pildă, testul cutanat cu agenți fizici și/sau examinarea cu lampă Wood. Medicul dermatolog raportează în vederea decontării consultația și serviciile efectuate”, mai spune CNAS.

În schimb, medicul de specialitate nu poate raporta, în aceeaşi zi, acelaşi tip de serviciu medical de două ori, pentru acelaşi pacient. „În exemplele date anterior de noi, medicul cardiolog nu poate raporta două EKG-uri pentru același pacient în aceeași zi, respectiv medicul dermatolog nu poate raporta două examinări cu lampa Wood pentru același pacient în aceeași zi”, arată CNAS.

 

Mai multe proceduri în asistența spitalicească de zi

 

În asistența medicală spitalicească, CNAS propune adăugarea, în lista afecțiunilor / diagnosticelor medicale pentru caz rezolvat medical în spitalizare de zi :

– Degenerescența senilă a creierului (neclasificată altundeva);

– Osteoporoza (alte afecțiuni specificate ale densității și structurii osoase localizări multiple);

– Hiposecreția și alte tulburări ale glandei hipofizare;

– Pubertate precoce;

– Insuficiență staturală;

– Alte tireotoxicoze;

– Tumoră tiroidă cu evoluție imprevizibilă și necunoscută;

– Pubertate întârziată.

De asemenea, în lista cazurilor rezolvate cu procedură chirurgicală în spitalizare de zi au fost adăugate: inserția endoscopică a stentului ureteral; dezobstrucția tractului urinar superior prin ureteroscopie cu manipulare endoscopic- de calcul ureteral; dilatarea progresivă a stricturilor uretrale.

 

 

 


Adaugati un comentariu


 

*