Curiozitatea stimulează memoria și menține sănătatea creierului

Oamenii de știință de la universitatea americană Duke au descoperit, în urma unui experiment mai puțin obișnuit pentru testarea memoriei, că trecerea de la o stare de stres crescută la una de curiozitate îmbunătățește memoria.

 

Concluziile unui experiment mai puțin obișnuit, realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Duke, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences – PNAS, arată că cu cât suntem mai curioși în legătură cu un anumit aspect, cu atât avem șanse mai mari să reținem și să învățăm despre acel subiect.

Oamenii de știință au înrolat într-un studiu 420 de participanți adulți, cărora le-au cerut să-și imagineze că sunt hoți de artă pentru o zi, în timp ce făceau turul virtual al unui muzeu și au constatat că persoanele care și-au imaginat că sunt hoți care cercetează un muzeu de artă virtual în vederea pregătirii unui jaf își amintesc mai bine tablourile pe care le-au văzut, în comparație cu persoanele care au jucat același joc pe calculator imaginându-și că execută jaful pe loc.

Aceste diferențe subtile de motivație – căutarea urgentă și imediată a unui scop față de explorarea curioasă pentru un scop viitor – au un mare potențial pentru provocările din lumea reală, cum ar fi încurajarea oamenilor să se vaccineze, stimularea acțiunilor privind schimbările climatice și chiar tratarea tulburărilor psihiatrice, spun oamenii de știință de la Duke.

 

Cei 420 de adulți recrutați pentru a pretinde că sunt hoți de artă pentru o zi au fost repartizați la întâmplare, într-unul din cele două grupuri de control – hoți și curioși -, și au primit diferite scenarii. „Celor din grupul de urgență, le-am spus: Ești un hoț expert în spargeri, faci jaful chiar acum. Fură cât de mult poți! (…) Celor din grupul de curioși, le-am spus că sunt hoți care cercetează muzeul pentru a planifica un viitor jaf”, a explicat Alyssa Sinclair, cercetător postdoctoral în laboratorul pentru Științe ale creierului din cadrul Institutului Duke.

După ce au primit aceste scenarii, participanții din cele două grupuri au jucat exact același joc pe calculator, fiind punctați în același mod.

Aceștia au explorat un muzeu de artă cu patru uși colorate, reprezentând camere diferite, și au dat click pe o ușă, pentru a dezvălui un tablou din acea cameră și valoarea acestuia. Unele camere dețineau colecții de artă mai valoroase decât altele.

Indiferent de scenariul în care s-au aflat, fiecare dintre participanți a câștigat bani drept bonus pentru găsirea unor tablouri mai valoroase.

 

Impactul diferenței de abordare (curios versus urgent) a fost cel mai evident în ziua următoare. Când participanții s-au conectat din nou, au fost întâmpinați cu un test rapid (quiz) pentru a afla dacă pot recunoaște 175 de tablouri diferite (100 din ziua precedentă și 75 de tablouri noi). Dacă participanții semnalizau un tablou cunoscut, trebuiau, de asemenea, să își amintească valoarea acestuia.

După ce au evaluat testele, autoarele experimentului de la Facultatea de psihologie și neuroștiințe a universității americane au văzut că predicțiile lor s-au adeverit.

Curiozitatea se pare că pune creierul într-o stare de alertă care favorizează reținerea informațiilor. „Participanții din grupul de curioși care și-au imaginat planificarea unui jaf au avut o memorie mai bună a doua zi. Ei au recunoscut corect mai multe tablouri. Și-au amintit cât valora fiecare tablou. Iar recompensa le-a stimulat memoria, astfel încât tablourile valoroase au avut mai multe șanse să fie reținute. Dar nu am observat acest lucru la participanții din grupul aflat într-o stare mentală de urgență care și-au imaginat executarea jafului pe loc, fără planificare”, au explicat autorii studiului.

 

Participanții din grupul de urgență au avut însă un avantaj diferit. Aceștia au fost mai buni la ghicitul ușilor care ascundeau tablouri mai scumpe și, ca urmare, au furat mai multe tablouri de mare valoare. „Prada” lor a fost evaluată ca având o valoare mai mare în bani decât colecția participanților din grupul de curioși.

„Atenție la paznic!” – o înregistrare video a jocului pe calculator arată cum participanții au ales între patru uși de culori diferite pentru a descoperi diferite tablouri (și valoarea lor). Participanții trebuiau să evite să fie văzuți de un agent de securitate apăsând rapid bara de spațiu atunci când acesta apărea, ca o verificare a atenției.

Diferența dintre strategii (curios versus urgent) și rezultatele acestora (memorie mai bună versus tablouri de valoare mai mare) nu înseamnă însă că una este mai bună decât cealaltă, au explicat autorii studiului. „Este important să înveți care mod este adaptabil într-un anumit moment și să îl folosești în mod strategic”, a declarat dr. Alison Adcock, care a supervizat studiul-experiment.

 

A te afla într-o stare de urgență, care presupune o presiune ridicată, ar putea fi cea mai bună opțiune pentru o problemă pe termen scurt, spun autorii experimentului. „Dacă ești într-o drumeție și dai nas în nas cu un urs, nu vrei să te gândești la planificarea pe termen lung. Trebuie să te concentrezi să scapi de acolo imediat”, a spus Sinclair.

Opțiunea pentru gândirea de tipul „urgență” în vederea obținerii unei acțiuni ar putea fi utilă și în scenarii care necesită o concentrare pe termen scurt, a explicat Sinclair, cum ar fi îndemnarea oamenilor să se vaccineze împotriva Covid-19, de exemplu.

În schimb, pentru a încuraja memoria pe termen lung sau acțiunea, inducerea unei stări de stres este mai puțin eficientă. „Uneori doriți să motivați oamenii să caute informații și să și le amintească în viitor, ceea ce ar putea avea consecințe pe termen mai lung pentru schimbarea stilului lor de viață”, a detaliat Sinclair, care a menționat că „pentru asta, creierul trebuie să se afle în modul de curiozitate, astfel încât să poată reține efectiv acele informații”.

 

Sinclair și Wang urmăresc acum aceste descoperiri pentru a vedea cum o strategie bazată fie pe „modul-urgent”, fie pe „modul-curios” activează diferite părți ale creierului. Primele dovezi sugerează că, prin angajarea amigdalei, o regiune a creierului cunoscută mai ales pentru controlul reacţiilor autonome asociate fricii, modul-urgent ajută la formarea unor amintiri concentrate și eficiente. Explorarea de tip-curios pare să transporte neurotransmițătorul dopamină, care îmbunătățește învățarea, către hipocampus, o regiune-cheie a creierului pentru formarea de amintiri detaliate pe termen lung.

Având în vedere aceste rezultate, dr. Adcock explorează modul în care cercetările laboratorului său ar putea aduce beneficii și pacienților pe care îi consultă în calitate de psihiatru. „Cea mai mare parte a psihoterapiei pentru adulți se referă la modul în care încurajăm flexibilitatea gândirii, ca și în cazul stării de curiozitate”, a spus dr. Adcock, care a adăugat că „este mult mai greu pentru oameni să facă acest lucru, deoarece ne petrecem o mare parte din viața de adult setați în  modul de urgență”.

Aceste exerciții de antrenament al minții le-ar putea oferi oamenilor capacitatea de a-și manipula propriile căi neurochimice și de a dezvolta „tactici psihologice”, sau indicii-reper, care acționează similar cu produsele farmaceutice. „Pentru mine, scopul final ar fi să îi învăț pe oameni să facă acest lucru pentru ei înșiși. Ar fi ca și când ar deține o superputere”, a punctat dr. Adcock.