STUDIU: Obiceiuri sănătoase care-ți prelungesc viața cu 24 de ani

Opt obiceiuri adăugate stilului propriu de viață înainte de vârsta mijlocie ar putea adăuga ani buni vârstei trăite de fiecare persoană, susțin cercetătorii americani, în urma unui studiu randomizat prezentat în cadrul celei mai importante reuniuni anuală a Societății Americane de Nutriție.    

 

Bărbații care renunță la fumat, se odihnesc bine, nu sunt dependenți de opioide, fac exerciții fizice regulate, adoptă o dietă preponderent vegetariană, evită consumul excesiv de alcool, au relații sociale pozitive și evită stresul înainte de a împlini vârsta de 40 de ani ar urma să trăiască, în medie, cu 24 de ani mai mult decât cei care nu adoptă aceste obiceiuri. Femeile care adoptă același stil de viață și-ar putea prelungi viața cu 23 de ani mai mult, estimează cercetătorii unui studiu observațional prezentat luni, la „Nutrition 2023”, cea mai importantă reuniune anuală a Societății Americane de Nutriție.

Cercetătorii au identificat cele opt obiceiuri ale stilului de viață care, atunci când sunt adoptate până la jumătatea vieții, pot prelungi semnificativ existența unei persoane, folosind date din fișele medicale și chestionarele a 719.147 de persoane înscrise în Veterans Affairs Million Veteran Program (MVP), un program de cercetare în domeniul sănătății axat pe mai mult de 1 milion de veterani din Statele Unite. Programul a fost conceput pentru a-i ajuta pe cercetători să studieze modul în care genele, stilul de viață, experiențele militare și expunerile la diferiți factori de mediu au un impact asupra sănătății și bunei funcționări a organismului uman.

 

În urma studiului, cercetătorii au reușit să clasifice opt comportamente legate de stilul de viață și au analizat modul în care fiecare dintre acestea a oferit cel mai mare beneficiu pentru longevitate. Concluzia generală a fost aceea că este suficient să adăugați cele opt obiceiuri de stil de viață sănătos înainte vârsta de 40 de ani, iar viața vi s-ar putea prelungi cu 24, respectiv, 23 de ani. Dacă schimbările sunt făcute începând cu vârsta de 50 de ani, v-ați putea prelungi viața cu până la 21 de ani, arată același studiu. Chiar și la 60 de ani, aceste schimbări sunt benefice, putând prelungi viața cu 18 ani, susțin cercetătorii.

„Există o perioadă de 20 de ani în care puteți face aceste schimbări, indiferent dacă le faceți treptat sau pe toate deodată”, a explicat autorul principal al studiului, Xuan-Mai Nguyen, specialist în științe ale sănătății pentru Programul Million Veteran din cadrul VA Boston Healthcare System, care a menționat că realizând „o analiză pentru a vedea dacă eliminând persoanele cu diabet de tip 2, colesterol ridicat, AVC, cancer și alte boli cronice, rezultatele s-ar schimba”, acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce confirmă faptul că și în cazul în care „aveți astfel de boli cronice, aceste schimbări tot ajută”, a subliniat cercetătoarea.

 

Dar… care sunt aceste obiceiuri sănătoase magice? Nimic din ce nu ați mai auzit până acum: Faceți exerciții fizice, mâncați o dietă sănătoasă, reduceți stresul, dormiți bine și încurajați relațiile sociale pozitive, nu fumați, nu beți prea mult și nu deveniți dependenți de opioide. „Cu cât mai devreme, cu atât mai bine, dar chiar dacă faceți doar o mică schimbare la 40, 50 sau 60 de ani, aceasta tot este benefică”, a precizat cercetătoarea americană.

1. Exercițiul fizic, despre care mulți experți spun că este unul dintre cele mai importante obiceiuri pe care oricine îl poate adopta pentru a-și îmbunătăți sănătatea, este primul pe listă, producând o scădere cu 46% a riscului de deces din orice cauză. „Am analizat dacă au făcut o activitate ușoară, moderată sau viguroasă, în comparație cu cei care nu au făcut nimic și au stat pe canapea”, a spus Nguyen. Persoanele care au trăit mai mult au făcut echivalentul metabolic a 7,5 ore de exerciții fizice pe săptămână. „Pentru referință: urcatul unui rând de scări, fără să vă pierdeți suflul, înseamnă patru minute din cele 7,5 ore”, a adăugat ea.

Această constatare este în concordanță cu rezultatul altor studii, care arată că nu este nevoie de o activitate fizică extremă pentru a obține un beneficiu pentru sănătate, deși exercițiile fizice mai viguroase, care duc la pierderea suflului și la un ritm mai rapid al inimii, sunt cele mai bune, spun specialiștii.

 

2. Evitarea dependenței de opioide a fost al doilea cel mai important factor care a contribuit la o viață mai lungă, reducând riscul de deces prematur cu 38%, potrivit studiului. În prezent, criza opioidelor este considerată în Statele Unite o „urgență de sănătate publică” la nivel național, potrivit unei agenții din cadrul Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane.

3. Lipsa fumatului pe tot parcursul vieții a redus riscul de deces cu 29%, relevă studiul. În cazul în care o persoană era un fost fumător, acest lucru nu a contat. Cu toate acestea, oprirea fumatului în orice moment al vieții conferă beneficii majore pentru sănătate, spun experții.

4. Gestionarea stresului a fost următorul factor care a redus riscul de deces timpuriu cu 22%. Stresul este răspândit în prezent și are consecințe devastatoare pentru sănătate, spun experții. Există însă modalități de a transforma stresul rău în stres bun, mai spun specialiștii.

5. Adoptarea unei diete bazate pe plante ar crește șansele la o viață mai lungă cu 21%. Asta nu înseamnă că trebuie să fiți vegetarian sau vegan, spune Nguyen, care menționează că un plan sănătos bazat pe plante, cum ar fi dieta mediteraneană plină de cereale integrale și legume cu frunze verzi, a fost esențială.

 

6. Evitarea consumului excesiv de alcool – care înseamnă consumul a mai mult de patru băuturi alcoolice pe zi – a fost un alt obicei de viață sănătos, care a redus riscul de deces cu 19%. Chiar și băutorii moderați sunt în pericol, arată numeroase studii. Alte cercetări relevă însă că orice cantitate de băutură poate fi nesănătoasă, chiar și un singur pahar putând declanșa un ritm cardiac neregulat, cunoscut sub numele de fibrilație atrială.

7. Obținerea unui somn bun – definit ca fiind cel puțin șapte până la nouă ore pe noapte, fără insomnie – a redus cu 18% decesul timpuriu din orice cauză, a declarat Nguyen. Zeci de studii au legat somnul slab de tot felul de rezultate slabe pentru sănătate, inclusiv mortalitatea prematură.

8. A te înconjura de relații sociale pozitive a crescut longevitatea cu 5%, arată studiul. În contextul în care singurătatea și izolarea, în special în rândul vârstnicilor, devin tot mai răspândite și mai îngrijorătoare, așa că „cinci procente pot părea mici, dar aceasta este totuși o scădere în ceea ce privește mortalitatea din toate cauzele. Orice lucru mic ajută, fie că alegeți activitatea fizică sau vă asigurați că aveți în jur un sprijin social pozitiv”, a subliniat Nguyen.

Un studiu recent a relevat că persoanele care s-au confruntat cu izolarea socială au avut un risc cu 32% mai mare de a muri prematur din orice cauză, în comparație cu cei care nu au fost izolați. Participanții care au raportat că se simțeau singuri au avut cu 14% mai multe șanse de a muri prematur decât cei care nu s-au simțit singuri.

 

Adăugarea unui singur obicei sănătos la vârsta de 40 de ani a adus un plus de 4,5 ani de viață bărbaților din studiu. Adăugarea unui al doilea obicei a dus la 7 ani în plus, în timp ce adoptarea a trei obiceiuri a prelungit viața bărbaților cu 8,6 ani. Pe măsură ce numărul de schimbări suplimentare ale stilului de viață a crescut, au crescut și beneficiile, însumând aproape un sfert de secol de viață în plus.

Femeile au înregistrat și ele salturi uriașe în ceea ce privește durata de viață, deși cifrele s-au adunat diferit față de cele pentru bărbați, a explicat Nguyen. Adoptarea unui singur comportament sănătos a adăugat 3,5 ani la viața unei femei, în timp ce două au adăugat 8 ani, trei au crescut durata de viață cu 12,6 ani, iar adoptarea tuturor obiceiurilor sănătoase a prelungit viața unei femei cu 22,6 ani.

„Adoptarea tuturor celor opt obiceiuri a avut un efect sinergic, un fel de impuls suplimentar pentru prelungirea vieții, dar orice mică schimbare a făcut diferența”, a subliniat Nguyen.

 

După ajustarea în funcție de vârstă, indicele de masă corporală, sex, rasă și etnie, stare civilă, nivel de educație și nivelul de venit al familiei, studiul a constatat „o reducere relativă de 87% a mortalității din toate cauzele pentru cei care au adoptat toți cei opt factori de stil de viață în comparație cu cei care nu au adoptat niciunul”, a spus Nguyen.

„Am analizat mortalitatea din toate cauzele în acest studiu folosind modele de regresie a hazardului proporțional cox și longevitatea, folosind separat un tabel de calcul pentru longevitatea veteranilor de ambele sexe”, a explicat Xuan-Mai T. Nguyen, care a prezentat studiul la Nutrition 2023.

În cazul bărbaților care au adoptat toate cele opt obiceiuri până la vârsta de 40 de ani s-a putut estima că aceștia și-au prelungit durata de viață, în medie, cu 24 de ani, față bărbații care nu au adoptat niciunul dintre aceste obiceiuri, iar femeile care au adoptat toate cele opt obiceiuri până la vârsta de 40 de ani s-a estimat că și-au prelungit, în medie, durata de viață cu 23 de ani, comparativ cu cele care nu urmat niciunul.

 

Cercetătorii au descoperit că o activitate fizică redusă, consumul de opioide și fumatul au avut cel mai mare impact asupra duratei de viață a unui individ. În timpul perioadei de studiu, aceste obiceiuri au fost asociate cu un risc crescut de deces cu 30% până la 45%.

Stresul, consumul excesiv de alcool, o dietă deficitară și o igienă deficitară a somnului au fost asociate cu o creștere de aproximativ 20-30% a riscului de deces în timpul perioadei de studiu. Prin comparație, lipsa unor relații sociale pozitive a fost asociată cu un risc de deces mai mare cu 5%. Sănătatea mintală joacă și ea probabil un rol în speranța de viață. Potrivit cercetătorilor, a fost prima dată când s-au analizat factorii psihologici și asocierea lor cu speranța de viață.

„Până acum, nu am cuantificat niciodată modul în care anxietatea sau depresia sunt asociate cu mortalitatea. Rezultatele acestui studiu au arătat că factorii psihologici au fost asociați cu 8% din decesele premature”, a declarat autoarea studiului.

 

Un aspect important al acestei analize a fost faptul că populația a fost foarte diversă din punct de vedere al rasei, etniei și statutului socio-economic (SES), a precizat dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie și nutriție și profesor de medicină la facultatea dee medicină a universității Harvard, unul dintre autorii principali ai studiului și cercetător principal în domeniul nutriției. Studiul a putut arăta doar o asociere, nu și o cauză și un efect direct, iar pentru că s-a concentrat pe veterani, este posibil ca rezultatele să nu se aplice tuturor americanilor, a spus medicul.

Veteranii din cadrul studiului erau însă „pensionați și nu s-au aflat în serviciul activ și nici n-au  participau la antrenamente militare”, a precizat Nguyen.

„Totuși, cifrele ar putea să nu se traducă neapărat direct, unu la unu, la o populație generală”, au menționat specialiștii.

Datele studiului au fost colectate în perioada 2011- 2019, de la  veterani americani cu vârste cuprinse între 40 și 99 de ani, iar pe parcursul cercetării au murit peste 30.000 de participanți.