Depresia post-partum, tot mai frecventă și mai severă

Aproximativ una din zece femei va dezvolta o depresie mai severă şi de durată mai lungă după naştere şi aproximativ una din o mie de femei vor avea o afecţiune mai gravă numită psihoză post-partum, transmite Institutul Naţional de Sănătate Publică. 

 

Depresia post-partum (PPD), o tulburare afectivă cu un impact semnificativ asupra mamei, dar şi a copilului şi a familiei în ansamblu, devine o problemă de sănătate tot mai serioasă, în contextul în care astfel de cazuri apar tot mai frecvent la femeile care nasc, iar manifestările sunt deseori severe.

„Depresia post-partum este este un cumul de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei, după naștere. PPD este o formă de depresie care debutează la două până la opt săptămâni după naștere, dar se poate manifesta până la un an după nașterea copilului”, precizează specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), care anunță că, începând cu anul 2024, în România a fost instituită „Săptămâna conștientizării depresiei post-partum”, care va fi marcată anual, cu o săptămână înaintea Zilei Europene pentru Combaterea Depresiei, celebrată la 1 octombrie.

 

Se estimează că aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătăţii, iar unele studii recente susţin că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naştere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor. Totodată, unul din 10 proaspeți tați suferă de depresie în anul în care li se naște copilul.

Metaanaliza „Cartografiera prevalenţei globale a depresiei în rândul femeilor post-partum în 2021” a arătat că 17,22% din populaţia feminină la nivel mondial suferă de depresie post-partum. Prevalenţa depresiei post-partum a fost de 34% în timpul pandemiei de COVID-19. „Un studiu realizat în România în perioada martie-aprilie 2020 şi august-septembrie 2021 a arătat o prevalenţă a depresiei post-partum de 18,8%. Una din 3-5 femei însărcinate sau noi mame din ţările în curs de dezvoltare prezintă o problemă mintală asociată sarcinii sau naşterii, în timp ce în ţările dezvoltate acest lucru se rezumă la 1 din 10 femei”, precizează INSP.

 

„Săptămâna conștientizării depresiei post-partum” are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mintală perinatală/postnatală și va fi marcată prin ample campanii de educare a populației și de promovare a metodelor de bune practici pentru creșterea gradului de conștientizare, dar și pentru determinarea comunităților de a-și construi propriile strategii de susținere, transmite INSP.

Sloganul activităţii de informare de anul acesta este: „Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”. Scopul activităţii de informare este creşterea nivelului de informare şi conştientizare a gravidelor şi mamelor cu privire la problematica depresiei post-partum.

La nivel județean se vor organiza evenimente de informare despre problematica depresiei post-partum și de conștientizare a necesității realizării unui management adecvat al acesteia, iar Ministerul Sănătăţii asigură finanţarea și coordonarea organizării activității de informare.

 

Diagnosticul depresiei post-partum se bazează nu numai pe perioada de timp dintre naştere şi debut, ci şi pe severitatea depresiei.

„Factorii de risc care pot contribui la apariţia acestei boli sunt de natură psihosocială, biologică şi genetică, traumele din copilărie şi trăsăturile de personalitate ale mamei jucând, de asemenea, un rol important în apariţia simptomatologiei depresive. Diagnosticul depresiei post-partum presupune necesitatea identificării persoanelor aflate la risc prin screening, redirecţionarea cazurilor spre serviciile de specialitate psihiatrică, alături de monitorizarea evoluţiei şi a tratamentului. Evoluţia depresiei post-partum poate varia în funcţie de factorii biopsihosociali implicaţi în etiopatogeneza acesteia. Modificările comportamentale apărute la copilul mamei diagnosticate cu depresie post-partum pun bazele unui ciclu vicios, acesta fiind predispus la a dezvolta aceeaşi patologie”, precizează INSP.

 

Simptomele depresiei post-partum sunt similare cu simptomele depresiei și includ: Femeia se simte tristă; Nu se bucură de lucruri care în mod normal îi fac plăcere; Oboseală sau pierderea energiei; Slabă concentrare sau scăderea atenției; Stima de sine și încredere în sine scăzute; Somn perturbat, chiar și atunci când copilul doarme; Modificări ale apetitului; Detașare de copil sau partener și chiar gânduri de a-şi face rău, sau de a-şi răni copilul sau partenerul.

„Recunoaşterea semnelor şi simptomelor de depresie post-partum ar trebui să fie un semnal pentru cei apropiaţi că este nevoie să se adreseze unui cadru medical pentru a primi ajutorul de care este nevoie”, atrage atenția INSP.

 

Psihoeducaţia poate fi de ajutor în protejarea împotriva depresiei post-partum, prin dezvoltarea de strategii de „coping pozitive” pentru a gestiona stresul şi a construi reţele de susţinere. Aceasta implică învăţarea şi înţelegerea sănătăţii mintale şi bunăstării.

„Este important ca femeia să aibă un sistem de asistenţă acasă pentru a-şi îngriji sănătatea mintală, iar implicarea partenerului, a prietenilor şi familiei sunt esenţiale. Pentru femeile aflate la risc, cum ar fi antecedente personale sau familiale de depresie, venituri mici, violenţă în relaţia cu partenerul, o sarcină nedorită sau evenimente de viaţă stresante curente, există o serie de intervenţii de consiliere, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală şi terapia interpersonală, care s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea depresiei post-partum sau perinatale”, arată sursa citată.

 

Depresia post-partum are un impact negativ important asupra calităţii vieţii şi a sănătăţii în general, de regulă pentru întreaga familie, cu consecinţe pe termen mediu spre lung. De cele mai multe ori, atât capacitatea de autoîngrijire a mamei, cât şi cea de îngrijire a nou-născutului sunt parţial afectate, acest aspect având un efect negativ asupra dezvoltării psihosomatice a copilului.

„Importanţa prevenţiei prin screening şi asigurarea unui bun suport psihosocial ajută la scăderea incidenţei depresiei post-partum şi la o scădere a costurilor aferente tratamentului depresiei. Datorită adresabilităţii noilor mame către medicii de familie, rolul acestora este unul realmente important atât în identificarea depresiei post-partum, cât şi în prevenţia acesteia prin urmărirea evoluţiei sarcinii şi monitorizarea ulterioară a mamei şi a copilului. Atitudinea terapeutică ideală ar trebui să fie una individualizată, în detrimentul urmării unui tipar strict medicamentos, o abordare integrată biopsihosocială fiind modalitatea optimă de a preveni sau de a trata această patologie asociată sarcinii”, concluzionează INSP.