Specialiștii caută soluții pentru reducerea incidenței bolilor respiratorii cronice

În contextul Zilei Mondiale a Plămânilor, medicii atrag atenția că prevenția, diagnosticul timpuriu, accesul la tratament adecvat și în timp util și la servicii de sănătate la standarde europene pot reduce impactul major al bolilor respiratorii asupra sănătății publice.

 

Sănătatea plămânilor constituie o preocupare majoră pentru sănătatea publică din întreaga lume, unde povara generată de bolile respiratorii cronice – în special a BPOC, astmului și cancerului pulmonar – este împovărătoare pentru sistemele de sănătate și pentru pacienți și din cauza cărora milioane de oameni ăși pierd viața, anual.

În contextul Zilei Mondiale a Plămânilor, marcată anual la 25 septembrie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) și Societatea Română de Pneumologie (SRP) au organizat conferința „Sănătatea plămânilor: impact la nivel social”, la care au participat medici pneumologi și din specialități conexe, reprezentanți ai mediului academic, ai autorităților și ai organizațiilor de pacienți, care au adus în prim-plan impactul bolilor respiratorii asupra sănătății publice și a sistemului de sănătate din România și au încercat să identifice soluțiile care ar putea reduce această povară, atât la nivelul pacienților cât și la nivel socio-economic.

 

„Bolile pulmonare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate, înregistrându-se anual, la nivel mondial, milioane de decese. Singur sau în asociere, fondul genetic, fumatul, infecţiile, dar mai ales poluarea şi stresul, factori de risc preponderenţi în secolul XXI, conduc în fiecare an la apariţia de milioane de cazuri noi de îmbolnăviri ale aparatului respirator. Spun acest lucru într-un context statistic naţional extrem de îngrijorător în care regăsim un coeficient de peste 8% din populaţia României înscrisă în tabloul bolilor pulmonare, aproximativ 2,3 milioane de persoane fiind diagnosticate cu afecţiune cronică respiratorie. Motiv pentru care vom încerca şi astăzi să tragem împreună un nou semnal de alarmă asupra factorilor de risc care conduc la apariţia acestor boli grave şi să aducem un plus substanţial condiţiilor actuale de diagnostic şi tratament pentru a crea premisele noi actului medical în această complexă specialitate medicală, pneumologia”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD, în deschiderea Conferinței.

 

Rectorul UMFCD a evidențiat importanţa dezvoltării prevenţiei medicale și necesitatea unor campanii de informare şi conştientizare la nivelul tinerilor, cu privire la impactul factorilor de risc asupra sănătăţii pulmonare, dar și nevoia de modernizare a sistemului de sănătate, subliniind că povara emoțională, psihologică și financiară a acestor boli duce la „dezechilibre financiare”, subliniind totodată nevoia de implicare a autorităților, mediului academic și societății civile în reducerea impactului bolilor cronice, printr-un „parteneriat sustenabil”.

Profesorul Jinga a punctat implicarea UMFCD în numeroase proiecte de prevenție, educare și informare și a subliniat importanța cercetării, amintind de proiectul „dezvoltat în prezent de către UMFCD, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, extrem de important pentru pacienții cu cancer. Nu putem vorbi de tratament în cancerul pulmonar fără diagnostic genetic și nu trebuie să uităm rolul fundamental pe care genetica îl va avea în evidențierea posibilelor mecanisme implicate în cancer la persoanele nefumătoare, care atinge aproximativ 15-20% din totalul cazurilor”, a afirmat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

 

În cadrul conferinței au fost abordate trei arii-cheie de acțiune în gestionarea impactului bolilor cronice respiratorii asupra sistemului de sănătate: prevenție și diagnostic timpuriu; acces la tratament adecvat și în timp util; acces echitabil la servicii de sănătate la standarde europene.

„Noi, pneumologii, vedem zilnic povara pe care aceste patologii o au asupra societății și sistemului de sănătate, fie că vorbim de cei aproape 1 milion de pacienți cu astm, din care 10% cu forme severe, de cei aproape 1,5 milioane de pacienți cu BPOC sau de cele peste 13.000 de cazuri de cancer pulmonar. Pentru a lupta eficient împotriva poverii acestor boli respiratorii care afectează atât de mulți români, trebuie să asigurăm un diagnostic precoce al bolii, acces la tratamentul potrivit la momentul potrivit și îngrijire medicală conform recomandărilor ghidurilor internaționale, care să alinieze standardele din România la cele europene. Trebuie să tratăm afecțiunile respiratorii cronice, precum boala pulmonară obstructiv cronică (BPOC), ca priorități sociale și de sănătate publică”, a subliniat prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președinte ales al Societății Române de Pneumologie.

 

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a afirmat, în acest context, că bolile respiratorii constituie „una dintre principalele patologii care afectează pacienţii, alături de bolile cardiovasculare, diabet şi cancer, mai ales că patologia pulmonară include şi cancerul, cu o mortalitate ridicată. Peste 10.000 de români pierd lupta cu cancerul pulmonar în fiecare an, însă mai avem de lucru la politicile de sănătate. În acest moment lucrăm pentru dezvoltarea programelor preventive la Ministerul Sănătăţii şi a celor curative la CNAS. Să nu uităm, însă, că patologia pulmonară include şi bolile rare sau unele boli rare pentru care s-au făcut eforturi în ultimii ani de introducere a unor molecule inovative, pentru că le dă o şansă la o viaţă normală sau aproape de normalitate pacienţilor. Infecţia cu noul coronavirus a dus la afecţiuni pulmonare cronice, iar proiectele de investiţii derulate de Ministerul Sănătăţii includ multe capabilităţi de recuperare şi reabilitare pentru acești pacienți, în toată țara. Încercăm să echilibrăm și nevoia de medici specialişti în funcţie de nevoile reale, iar începând cu anul viitor, când va deveni funcţional Registrul profesioniştilor în sănătate, o să putem întări aceste politici, iar colegii care lucrează în domeniul pneumologiei sau oncologiei cu siguranţă vor avea prioritate. Va exista, cred, şi o sustenabilitate în viitor, inclusiv în zonele unde e nevoie de recuperare şi de reabilitare”, a spus ministrul.

 

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB), a evidențiat, rolul important al resursei umane în asigurarea unui diagnostic precoce și eficient în bolile respiratorii cronice și a pledat pentru consolidarea colaborării între medicii pneumologi și alte specialități medicale.

„Știm cu toții că, în multe cazuri, pacienții nu ajung la medic în fazele incipiente ale bolii. Poate pentru că simptomele nu sunt inițial severe, poate pentru că nu conștientizează riscurile sau pentru că nu au acces rapid la servicii medicale. Când ajung la medic, de multe ori boala este deja avansată, opțiunile de tratament sunt limitate, iar complicațiile inevitabile. Aceste situații nu ar trebui să fie regula, ci excepția. De aceea, mesajul meu se îndreaptă astăzi către dumneavoastră, medicii pneumologi, cei care sunteți în prima linie a luptei cu aceste afecțiuni. Și pentru ca acest lucru să fie posibil, avem nevoie de o colaborare strânsă între specialiștii din diverse domenii medicale și de un efort colectiv care să implice întregul sistem de sănătate. Gestionarea bolilor respiratorii cronice necesită o echipă multidisciplinară – medici de familie, pneumologi, cardiologi, specialiști în medicină internă și mulți alții. Trebuie să subliniem importanța investigațiilor timpurii – fie că vorbim despre teste de screening, despre consulturi regulate sau despre evaluări funcționale pulmonare”, a transmis prof. univ. dr. Cătălina Poiană, menționând că un alt aspect esențial este încurajarea pacienților să meargă la medic înainte ca boala să progreseze și accesul la tratamente la timp și la servicii medicale la standarde europene.

 

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale, a arătat că impactul bolilor respiratorii la nivel medical, social și economic este major. „Costurile directe ale îngrijirii, pierderile de productivitate şi suferinţele pacienţilor şi familiilor lor adaugă o povară importantă asupra sistemului de sănătate şi a societăţii în ansamblu. Sănătatea românilor este legată indisolubil de sănătatea generală a fiecărei persoane, un factor determinant al unei societăţi funcţionale şi productive. Din păcate, mulţi pacienţi pierd o mare parte din capacitatea pulmonară înainte de a resimţi simptome clare şi de a se prezenta la medic. În acest context aş dori să subliniez importanţa măsurării constante a funcţiei pulmonare preventiv de-a lungul vieţii, pentru a facilita diagnosticarea timpurie şi intervenţia precoce în afecţiuni precum BPOC, reducând astfel riscul complicaţiilor grave şi diminuând povara financiară asupra sistemului de sănătate. Rolul comunităţii medicale în abordarea acestor provocări este esenţial. O abordare multidisciplinară ne permite să oferim pacienţilor cu boli pulmonare o îngrijire integrată, continuă, bazată pe colaborarea între specialităţi. Doar prin parteneriate puternice între profesioniştii din domeniul sănătăţii, instituţiile academice, organizaţiile profesionale şi asociaţiile de pacienţi putem face o diferenţă reală în viaţa pacienţilor noştri şi în viitorul sănătăţii publice din România”, a subliniat Păun.

 

Prof. univ. dr. Carmen Orban, consilier de stat, Cancelaria Prim-ministrului, a spus că „trebuie să fim conştienţi de necesitatea menţinerii plămânilor într-o stare optimă” și că „problemele respiratorii, cum ar fi bolile BPOC, astmul, bolile oncologice de plămâni, tuberculoza, pot duce la creşterea ratei de spitalizare şi automat la costuri ridicate pentru întreg sistemul medical. De asemenea, productivitatea şi calitatea vieţii sunt influenţate major de existenţa bolilor respiratorii. Persoanele cu astfel de afecţiuni sunt absente foarte mult de la locul de muncă, ceea ce afectează productivitatea. Mai mult, activităţile zilnice ale unei astfel de persoane sunt limitate, ceea ce afectează în timp sănătatea mintală producând stres şi anxietate. De aceea, revin şi subliniez importanţa prevenţiei încă de la vârste fragede cu privire la aceste boli cronice – şi mă refer în primul rând la campanii de informare, conştientizare şi educaţie care se referă la renunţarea la fumat şi reducerea expunerii la poluanţi”, a afirmat Orban, subliniind că Guvernul încurajează măsurile care pot ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii publice şi asigurarea unei vieţi sănătoase, iar „deciziile autorităţilor trebuie să ţină cont de menţinerea în cea mai bună stare a sănătăţii întregii populaţii”.

 

Prof. univ. dr. Adrian Steinu-Cercel, președinte Comisia de Sănătate din Senat, a atras atenția că „sănătatea plămânilor începe încă din perioada vieții intrauterine. Din păcate, nu se prea vorbește despre această problemă, deși există o serie de copii care se nasc cu boli pulmonare cronice și, evident, trebuie luați în considerare.  Dar de ce începe de acolo? Pentru că se constituie, în timpul vieții intrauterine, o serie de bioame. Noi vorbim acum de digitalizare, fără să știm exact «cu ce se mănâncă» și fiecare o face după bunul său plac, dar organismul știe să facă această digitalizare, pentru că el a inventat-o. Spun asta pentru că, pe lângă informația genetică de bază preluată de la mamă și de la tată, fătul preia în timpul vieții intrauterine și informația genetică de la microorganisme, care se transformă în axul plămân-intestin al nou-născutului. Acest ax este guvernat de microorganisme, respectiv, bacterii, virusuri și fungi care fac ca plămânul să răspundă într-un anumit mod, în condiții de stres, cum este fumatul. Le spuneam pacienților mei că monoxidul de carbon din fumul de țigară se fixează de 300 de ori mai repede pe hematii și atunci când hematia cară monoxid de carbon, celulele vor funcționa în anaerobioză și sunt nevoite să producă două molecule de energie, în timp ce atuci când funcționează în aerobioză face 32 de astfel de legături de ADN, așa că cel care fumează are un deficit cronic de energie” și a explicat cum a reușity el însuți să renunțe la fumat, subliniind că „se poate”.

 

Potrivit OMS, 91% din populația globală trăiește în zone unde calitatea aerului depășește limitele recomandate. Tema din acest an a Zilei Mondiale a Plămânilor, „Aer curat și plămâni sănătoși pentru toți”, evidențiază legătura strânsă dintre calitatea aerului și sănătatea pulmonară. Aerul poluat afectează toate categoriile de vârstă, de la sugari până la vârstnici și poate deteriora plămânii, agrava astmul, dezvolta bolile respiratorii cronice și scurtează viața.

„S-a vorbit de asocierea dintre cancerul pulmonar şi fumat şi ştim că 70% dintre cancerele pulmonar sunt în legătură cu fumatul, dar trebuie să ne gândim ce facem cu ceilalţi 30% dintre oameni care fac cancer pulmonar şi n-au fumat niciodată. Datele statistice spun că 20% din ei fac cancer pulmonar ca urmare a expunerii la Radon, un gaz pe care nu-l simţim, care se acumulează în locuinţe şi care trebuie monitorizat în casele noastre. În Statele Unite sunt astfel de dispozitive. Persoanele pot să își cumpere kituri de monitorizare și, în trei luni, pot afla că locuințele lor sunt expuse la concentrații mai mari de Radon, care transformă persoana într-o sursă de radiaţii şi favorizează apariţia cancerului pulmonar la adult şi a leucemiei la copil. Deci, e nevoie de cercetare”, a atras atenția șef lucr. dr. Beatrice Mahler, care a subliniat că este nevoie de o colaborare între unitățile medicale și universități, dar și „de o finanțare adecvată a cercetării”.

 

Prof. univ. dr. Cornelia Nițipir, șefa Clinicii de Oncologie a Spitalului Universitar de Urgență „Elias” din București, a atras atenția că toate afecțiunile legate de patologia pulmonară sunt extrem de debilitante și au un impact social major. „Noi, oncologii, vedem vârful aisbergului, atunci când toți factorii de risc la care sunt supuși pacienții determină în final apariției unei boli grave, care este cancerul pulmonar. Atunci când apare această boală, trebuie să ne gândim cum putem eficientiza tratarea ei. Ce este important? Atât traseul pacientului, care este unul din ordinele care urmează Planul Național de Cancer și, bineînțeles, după ce pacientul a fost diagnosticat, o comisie multidisciplinară și stratificarea centrelor care să trateze acești pacienți. În acest moment, avem la dispoziție o serie de «arme» pentru tratarea acestei afecțiuni, sunt o serie de molecule la care pacienții din România au acces, dar este important ca și noi să ne organizăm, iar pneumologii și oncologii să fie supraspecializați pe anumite domenii, pentru a putea oferi pacienților noștri, care au neoplazii pulmonare, cele mai mari șanse legate de vindecarea sau tratamentul pe termen lung cu o eficiență maximă a acestei afecțiuni”, a precizat dr. Nițipir care a subliniat, la rândul său, importanța medicilor în gestionarea acestor patologii.

 

Preşedintele Coaliţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu, a declarat că România, deşi alocă din ce în ce mai mulţi bani în domeniul sănătăţii, statisticile cu privire la diagnosticarea precoce, la mortalitate pentru patologii care sunt prevenibile plasează ţara la nivelul anului 2014.

„Este clar că din 2014 până în 2024 am reuşit să avem o evoluţie pozitivă, chiar dacă nu la nivelul Uniunii Europene sau la nivelul celorlalte state membre. Pacienţii cu BPOC au însă rambursare doar 50% la medicamente, marea majoritate undeva la 20-30%. Datorită imposibilităţii de a-şi cumpăra tratamentul, se întorc în spital, pe spitalizări între 7 şi 11 zile, cu exacerbări ale patologiei şi eventual cu complicaţii. Avem și pacienţii cu diabet, la care ultima modificare – se pare că cei care sunt peste 18 ani nu mai au acces la anumite tipuri de pompete. Deci, revin la tratamentul de acum 20 de ani, deşi nu găsesc cheltuiala asta crescută… Cheltuim din ce în ce mai mult, dar dacă e să mă duc la statisticile cu privire la diagnosticare precoce, la mortalitate pentru patologii care sunt prevenibile, suntem cam tot prin 2014, adică nu am trecut cel puţin de jumătatea de jos a statisticilor”, a spus Gănescu, subliniind cea mai mare cheltuială în sistemul de sănătate este în spitale, iar o scădere a costurilor la tratamente va duce la creşterea accesibilităţii.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, a subliniat importanţa prevenţiei şi a educaţiei pentru sănătate, care în opinia sa, sunt esențiale. „Dacă mergi şi afli câte ceva despre ce înseamnă să-ţi protejezi sănătatea, vei înţelege de ce să mergi înspre prevenţie, de ce e important să mergi odată pe an, în luna de naştere, la medicul tău de familie. De ce este important să mergi chiar şi atunci când nu eşti bolnav… Vei înţelege că, asiguraţi sau nu, în România există această posibilitate extraordinară, absolut extraordinară – şi mulţumesc lui Dumnezeu că există – că te poţi duce la medic şi poţi fi consultat şi poţi să ţi se depisteze factorii de risc, să ţi se pună un diagnostic, iar dacă ai neşansa să ai o boală oncologică, pe care o considerăm o boală cronică, care are şanse de vindecare, poţi beneficia de intrarea în programele naţionale de sănătate curative şi poţi primi tratament”, a spus Herdea, care a reamintit că peste 20 de milioane de oameni mor anual, în lume, ca urmare a complicațiilor unor afecţiuni respiratorii.

 

Având în vedere povara semnificativă generată de bolile respiratorii cronice, de Ziua Mondială a Plămânilor, specialiștii atrag atenția că bolile respiratorii cronice, în special boala pulmonară cronică obstructivă – BPOC, astmul și cancerul pulmonar, generează un impact major asupra sănătății publice globale.

Intervenții pe aceste subiecte au avut prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeș – președinte în exercițiu al Societății Române de Pneumologie, prof. univ. dr. Dragoș Bumbăcea – președinte Comisia de Pneumologie din Ministerul Sănătății, prof. univ. dr. Cristian Oancea – manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara (online), conf. univ. dr. Radu Crișan Dabija – manager Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași (online).

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), BPOC afectează sute de milioane de oameni din lume, iar în 2019 a cauzat peste 3 milioane de decese, fiind a treia cauză principală de deces. Astmul, mai frecvent întâlnit la copii dar care afectează și mulți adulți, a fost diagnosticat la în peste 260 de milioane de cazuri și a cauzat 455.000 de decese. Cancerul pulmonar rămâne cel mai letal tip de cancer, cu aproximativ 18,7% din totalul deceselor survenite la nivel global, în 2022. Peste 2,5 milioane de cazuri noi de cancer pulmonar au fost înregistrate în același an, fumatul fiind principala cauză asociată acestui tip de cancer (85% din cazuri).

 

În România, aproximativ 2,3 milioane de persoane (peste 10%) suferă de boli respiratorii cronice, iar în 2021 s-au atribuit acestor afecțiuni 81.000 de decese.

Potrivit unui studiu realizat de Societatea Română de Pneumologie (SRP), cca. 8,3% din populația de peste 40 de ani este afectată de BPOC, boală care scade semnificativ calitatea vieții pacienților și generează costuri ridicate, numai spitalizările reprezentând peste 1% din bugetul Fondului de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Astmul afectează preponderent copiii, dar și adulții, iar la nivelul anului 2012 erau peste 790.000 de cazuri. Cu un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung, contribuie, de asemenea, la povara sistemului de sănătate.

Cancerul pulmonar continuă să fie cea mai frecventă cauză de deces prin cancer și una dintre principalele cauze ale mortalității evitabile prin prevenție, potrivit raportului State of Health in the EU – Romania, 2023 Country Profile. Peste 11.100 de români și-au pierdut viața din cauza cancerului pulmonar, în 2021.