Doi avocați și o văduvă

Doi buni prieteni avocați, pasionați de schi și de munte, sunt surprinși de o mare furtună de zapadă, urmată de o avalanșă.

Cu chiu cu vai se târasc prin zapadă și când pierduseră orice speranță ajung în fața unui mic conac cocoțat în vârful muntelui.

Fericiți, bat la poartă. Apare stapâna conacului, o blondă superbă.

– Ce vreți?

– Găzduire peste noapte… răspund ei.

– Ştiți, nu se poate… Soțul meu, a murit abia de două saptamâni și nu se poate ca eu, femeie singură, să primesc în toiul nopții doi bărbați singuri…

– Dar doamnă, ne condamnați la moarte, zic ei… Suntem la 50 km de cea mai apropiată așezare, afară este și furtună… Vă rugăm…

– Ok, zice blonda… dar, dormiți în garaj…

– Vă mulțumim! Ne-ați salvat viața. Mâine la prima ora plecăm fără să vă mai deranjăm.

Zis și facut… Cei doi se culcă în garaj. În timpul nopții, unul din ei se ridică și zice că trebuie să meargă să se ușureze. A doua zi, cei doi prieteni pleacă de dimineață, fără să o mai deranjeze pe stapâna casei. La nouă luni după incident, la biroul de avocatură al celor doi sosește un curier care înmâneaza o scrisoare unuia dintre ei. Acesta citește scrisoarea și intră în biroul celuilalt, în mare viteză.

– Măi, acum nouă luni când am înnoptat la conacul blondei, tu ai ieșit noaptea să te duci la budă… Mă! nu cumva ai intrat în casă la gazdă?

– Ba da.

– Şi nu cumva ați făcut…

– Ba da… Na…  Ce vrei, ea tânară, văduvă, ai văzut și tu cum arăta, om sunt…

– Aaa… Şi nu cumva te-ai recomandat cu numele meu?

– Ba da. Na. Ce să fac? Știi că eu sunt însurat, tu ești burlac… era mai simplu așa. De ce? Ce s-a întâmplat?

– Nimic… nimic…

– Zi, omule, nu mă mai fierbe, am dat de necaz, nu?!

– Nu, boule… Să-mi fie de bine… Cucoana a murit luna trecută, după un accident, iar pentru o noapte pasională m-a trecut în testament ca unic moștenitor al averii ei!:)))

 

Aceasta este o rubrică de bancuri / pamflet și trebuie tratată ca atare.