Doua noi ipoteze care explica legatura dintre stres si infarct

Persoanele care se plang de efectul stresului asupra sanatatii lor prezinta un risc de doua ori mai mare de a suferi o criza cardiaca, in comparatie cu persoanele care nu se declara stresate.

Cercetatorii americani au lansat de curand doua noi ipoteze prin care incearca sa explice in ce consta legatura intre stres si infarct, recunoscut fiind deja faptul ca persoanele stresate sunt mai expuse riscului de a suferi un infarct decat cei pentru care stresul nu face parte din viata lor. Aceste ipoteze se bazeaza pe doua studii efectuate de doua echipe distincte de oameni de stiinta, fiecare venind cu propria varianta in incercarea de a gasi o explicatie pertinenta.

Astfel, primul grup de cercetatori specializati in microbiologie a evocat rolul bacteriilor in fragilizarea placii de aterom. Pentru a intelege explicatia data de acestia se cuvine mai intai definirea placii de aterom la care acestia se refera. Placa de aterom este o acumulare progresiva de depozite de grasime pe peretii arterelor care sfarsesc prin a se intari şi a se ingusta. Atunci cand o astfel de placa se rupe sau se desprinde de pereţii arterei, ea poate sa formeze cheaguri de sang, capabile sa genereze infarcturi si accidente vascular-cerbrale.

Placa de aterom

Potrivit profesorului David Davies de la Universitatea Binghampton din New York, stresul elibereaza hormoni care ataca acea pelicula adeziva prezenta in interiorul arterelor. Acea pelicula adeziva atrage şi sudeaza bacteriile intre ele, iar  atunci cand acestea primesc un semnal molecular, se elibereaza şi secreta enzime, care pot la randul lor sa destabilizeze placa de aterom.

 Pentru a ajunge la aceste concluzii, savantii au cultivat diverse specii de bacterii prelevate din arterele carotide, pe care le-au tratat apoi cu norepinefrina, un hormon al stresului. Cel putin una dintre ele – Pseudomonas aeruginosa – era capabila sa disperseze placa de aterom. David Davis considera ca gestionarea acestei bacterii in leziunile placii arteriale ar putea fi la fel de importanta ca gestionarea  colesterolului, care  face parte dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, alaturi de hipertensiune, fumat, obezitate, diabet si predispozitii genetice.

Cel de-al doilea studiu, efectuat de o alta echipa de cercetatori, pune legatura dintre stres si infarct pe seama globulelor albe, care au, de asemenea, un rol important in afectarea placii de aterom. Conform acestui studiu, stresul cronic afecteaza sistemul imunitar, crescand numarul de globule albe si agravand inflamaţiile de la nivelul placii de aterom din artere. Oamenii de stiinta au studiat 29 de medici internisti care lucrau intr-o unitate de terapie intensiva, de la care au recoltat probe de sange in timpul programului de munca, dar si atunci cand se aflau in vacanta. Participantii au fost intrebati in legatura cu stresul resimtit la locul de munca, prin intermediul unor chestionare si apoi, comparand esantioanele recoltate, cercetatorii americani au putut sa arate ca stresul activeaza celulele susa din maduva osoasa, provocand o supraproductie de globule albe. Globulele in exces aveau tendinta de a se agrega impreuna pe peretii interni ai arterelor, agravand inflamatiile de la nivelul placii de aterom si ducand la formarea cheagurilor de sange.