Două noi molecule, pe lista de medicamente compensate

Acestea sunt destinate tratării hepatitei C și cancerului de prostată, despre care ministrul Sănătății spune că vor fi urmate și de alte medicamente inovative.

 

Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a anunțat cu prilejul participării la Şcoala politică de vară a Organizaţiei Femeilor Social-Democrate, organizată pe Litoral că, printr-o Hotărâre de Guvern a fost aprobată  introducerea condiționată în Lista de medicamente compensate și gratuite a două molecule noi, care vor face obiectul unor contracte cost-volum și cost-volum-rezultat. Moleculele nou introduse sunt destinate tratamentului inovativ al Hepatitei C și al cancerului de prostată, a spus ministrul, încercând să evidențieze, astfel, că sănătatea este una dintre prioritățile programului de guvernare al partidului din care face și pe care încearcă să-l aplice eficient și accelerat, în ciuda dificultăților existente.

„În acest an, am modificat listele de compensate și gratuite de 3 ori, chiar dacă legislația prevede cel putin o corecție pe an. Pacienții noștri au dreptul la tratament inovativ de ultimă generație. Pentru a asigura accesul la tratamente inovative unui număr cât mai mare de pacienți, luăm în calcul încheierea unor noi contracte cost-volum, urmând ca, după ce definitivăm Lista de medicamente esențiale, să introducem necondiționat în Listă unele molecule esențiale”, a declarat Sorina Pintea.

 

Ea a subliniat că România se numără printre puţinele ţări din lume care tratează hepatita indiferent de gradul de fibroză, iar Ministerul Sănătăţii are în vedere promovarea inovaţiei în medicină.

„În programul de guvernare avem o măsură – inovaţia, promovarea inovaţiei în medicină. Asta înseamnă că introducem molecule noi în tratamentul pacienţilor. La şedinţa de guvern de săptămâna aceasta am introdus încă două noi molecule, numărul acestora ajungând la 37, molecule necesare pentru tratamentul pacienţilor bolnavi de leucemie, cancer, hepatită. Aceasta din urmă este o boală pe care România o tratează cu foarte mult succes. Suntem printre puţinele ţări din lume, nu numai din Europa, care tratează hepatita, începând de la fibroză grad I până la fibroză grad IV şi indiferent de gradul de fibroză pentru pacienţii dializaţi. Sunt nişte paşi înainte pe care i-am făcut. Nu ne vom opri aici”, le-a spus Sorina Pintea, femeilor PSD.

 

Ministrul Sănătății a ținut să puncteze însă faptul că deși ultima perioadă a fost una grea, a încercat să aplice măsurile din programul de guvernare, între care „prima şi cea mai importantă a fost majorarea salariilor din sistemul medical”.

A recunoscut însă că „asta nu este suficient să asigurăm pacienţilor un serviciu medical de calitate, de aceea aceste majorări salariale sunt dublate de investiţii”. La acest capitol, ministrul  a exemplificat prin cele trei spitale regionale, precizând că au fost lansate studiile de fezabilitate pentru spitalele regioanale din Iaşi şi Cluj, iar în 5 septembrie va fi lansat studiul de fezabilitate și la Craiova.

Totodată, Pintea a menționat că întârzierea rectificării bugetare a generat anumite probleme în funcționarea sistemului sanitar, sugerându-i astfel președintelui Klaus Iohannis că nu este cazul „să sacrificăm niște vieți pentru niște orgolii”.

Preşedintele Klaus Iohannis a decis convocarea CSAT pentru 4 septembrie, având înscrisă pe Ordinea de zi analiza propunerilor de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018.

 

Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, moleculele nou introduse anul acesta în Lista de medicamente compensate și gratuite de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, asigură tratamente inovative destinate mai multor arii terapeutice. Între acestea, CNAS a enumerat leucemiile, bolile cardiovasculare, scleroza multiplă, amiotrofia spinală, spondilită ankilozanta, diabet zaharat, fibroză pulmonară idiopatică, angină pectorală cronică, etc.

Despre Hepatita C, oficialii din sănătate admit că reprezintă „o problemă de sănătate publică” și susțin că „Guvernul este preocupat să ia toate măsurile necesare în lupta cu această afecțiune, în concordanță cu recomandările OMS”.

 

Începând cu 1 septembrie, România asigură a treia etapă de tratamente fără interferon, în cadrul căreia pacienții cu hepatita C vor beneficia de trei scheme de tratament, în urma încheierii unor contracte cost –volum –rezultat. „Astfel, pacienții vor beneficia de tratamente personalizate, iar schema de tratament adecvată și durata tratamentului (între 8 și 24 săptămâni) va fi decisă de medicul curant în funcție de starea clinică și particularitățile fiecărui pacient în parte”, se subliniază într-un comunicat al CNAS.

Noua etapă de tratament fără interferon pentru hepatita cronică virală C va ținti un număr de 13.000 de pacienți eligibili, din care 12.100 cu fibroză F1, F2, F3 şi F4 (ciroză compensată), 750 cu fibroză F4 şi ciroză decompensată, 100 de pacienţi cu insuficienţă renală cronică aflaţi în dializă, indiferent de gradul de fibroză și 50 de pacienţi cu transplant hepatic şi de alte organe solide, indiferent de gradul de fibroză.

„De asemenea, pentru un acces mai facil la noile terapii, au fost desemnate două noi centre, Pitești și Bacău, în care se vor putea iniția și monitoriza aceste tratamente de medici cu experiență în domeniu. Numarul total al centrelor  este de 13: București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș, Pitești și Bacău”, punctează conducerea CNAS.